Diferența dintre alergie și răceală constă în cauzele, simptomele, durata și tratamentul acestor două afecțiuni. Deși atât alergiile, cât și răcelile pot provoca simptome similare, cum ar fi congestia nazală, strănutul și tusea, ele sunt produse de mecanisme complet diferite în organism. Alergiile sunt reacții ale sistemului imunitar la substanțe inofensive (alergeni), în timp ce răceala este o infecție virală a tractului respirator superior, cauzată în principal de virusuri, cum ar fi rhinovirusurile.

1. Cauzele alergiei și răcelii

Alergie

Alergiile apar atunci când sistemul imunitar reacționează în mod excesiv la substanțe inofensive, cum ar fi polenul, părul de animale, praf sau mucegai. Într-un organism sănătos, aceste substanțe nu provoacă nicio reacție. Însă, la persoanele alergice, sistemul imunitar identifică în mod greșit aceste substanțe ca fiind periculoase și declanșează o reacție de apărare, eliberând substanțe chimice precum histamina, care provoacă simptomele caracteristice ale alergiilor.

1. Cauza alergiei: Substanțele care declanșează alergiile se numesc alergeni. Printre cei mai comuni alergeni se numără:
   • Polenul din iarbă, copaci și flori (responsabil pentru alergiile sezoniere).
   • Părul și pielea de animale (alergii la pisici, câini).
   • Praful (conținând acarieni).
   • Mucegaiul și alte spori fungici.
   • Alimentele (de exemplu, arahide, ouă, lapte).
2. Reacție imunologică: Sistemul imunitar consideră în mod eronat acești alergeni drept pericole și răspunde prin eliberarea de anticorpi IgE și alte substanțe chimice care provoacă inflamație și simptome precum strănutul, mâncărimile sau congestia nazală.

Răceală

Răceala este o infecție virală a tractului respirator superior, cauzată de peste 200 de tipuri de virusuri, cel mai frecvent fiind rhinovirusurile. Răceala este o boală infecțioasă care se transmite de la o persoană la alta prin contact direct sau prin aerosoli (picături de salivă sau mucus expulzate în aer în timpul strănutului sau tusei).

1. Cauza răcelii: Virusurile care provoacă răceala intră în organism prin nas, gât sau ochi, infectând celulele tractului respirator superior. Cele mai comune virusuri care cauzează răceala sunt:
   • Rhinovirusurile (responsabile pentru aproximativ 50% din cazurile de răceală).
   • Coronavirusurile (diferite de coronavirusul care provoacă COVID-19).
   • Adenovirusurile, virusurile parainfluenza și alte virusuri respiratorii.
2. Reacție imunologică: Sistemul imunitar detectează prezența virusurilor și declanșează o reacție inflamatorie pentru a le elimina. Simptomele precum febra, durerea în gât și oboseala sunt rezultatul luptei organismului împotriva infecției.

2. Diferențe în simptome

Simptomele alergiei

Simptomele alergiei sunt determinate de reacția exagerată a sistemului imunitar și de eliberarea de histamină și alți mediatori chimici. Alergiile afectează în principal tractul respirator superior, dar pot implica și pielea sau ochii.

1. Congestie nazală: Alergiile provoacă nas înfundat sau rinoree (scurgeri nazale) clare și apoase.
2. Strănut repetat: Strănutul frecvent și în rafale este un simptom tipic al alergiilor, mai ales în contact cu alergenii.
3. Mâncărime: O persoană alergică poate experimenta mâncărimi la nivelul nasului, gâtului, ochilor și pielii. Ochi roșii și lăcrimare sunt frecvente în cazurile de alergie oculară.
4. Simptome de lungă durată: Simptomele alergiei pot persista pe întreaga durată de expunere la alergen. De exemplu, în cazul alergiilor sezoniere (febra fânului), simptomele pot dura săptămâni întregi în timpul sezonului polenului.
5. Lipsa febrei: Alergiile nu provoacă febră, deoarece nu sunt cauzate de o infecție virală sau bacteriană.

Simptomele răcelii

Răceala afectează în principal tractul respirator superior, iar simptomele sunt rezultatul reacției organismului la prezența virusului. Deși unele simptome pot semăna cu cele ale alergiilor, există câteva diferențe cheie.

1. Congestie nazală și rinoree: Răceala provoacă, de asemenea, nas înfundat și scurgeri nazale, dar secrețiile nazale pot deveni mai groase și galben-verzui pe măsură ce boala evoluează.
2. Durere în gât: Una dintre caracteristicile răcelii este durerea în gât, care apare frecvent în stadiile inițiale ale infecției și poate fi însoțită de tuse uscată.
3. Tuse: Pe măsură ce infecția avansează, tusea poate deveni un simptom proeminent, cauzată de inflamația gâtului și acumularea de mucus în căile respiratorii.
4. Febră ușoară: Spre deosebire de alergii, răceala poate provoca o febră ușoară (în general sub 38°C). Febra este mai frecventă la copii decât la adulți și este un semn al luptei organismului împotriva virusului.
5. Durată scurtă: Simptomele răcelii durează, de obicei, între 7 și 10 zile, iar severitatea lor scade treptat pe măsură ce organismul elimină infecția.

3. Diferențe în durata simptomelor și sezonalitate

Alergie

• Durată prelungită: Simptomele alergiei pot persista atât timp cât persoana este expusă la alergenul declanșator. Alergiile sezoniere, cum ar fi cele la polen, pot dura săptămâni sau chiar luni, în funcție de anotimp și de tipul de polen implicat.
• Sezonalitate: Alergiile sezoniere apar de obicei primăvara și vara, atunci când concentrația de polen din aer este cea mai mare. Totuși, alergiile la praf, mucegai sau animalele de companie pot fi permanente și se pot manifesta pe tot parcursul anului.

Răceală

• Durată limitată: Simptomele răcelii durează în general 7 până la 10 zile. În cazurile ușoare, răceala poate să dispară chiar mai repede, dar tusea și congestia nazală pot persista uneori mai mult de o săptămână.
• Sezonalitate: Răcelile sunt mai frecvente în sezoanele reci (toamna și iarna), atunci când temperaturile scăzute și umiditatea favorizează răspândirea virusurilor respiratorii. Totuși, răcelile pot apărea și în afara sezonului rece, mai ales dacă există expunere la virusuri.

4. Diferențe în diagnostic și tratament

Diagnosticul alergiilor

Alergiile sunt diagnosticate, de obicei, printr-o combinație de istoric medical, testări cutanate (prick test) sau analize de sânge care detectează prezența anticorpilor IgE specifici pentru anumiți alergeni.

1. Testări cutanate: Un test cutanat poate ajuta la identificarea alergenilor specifici care provoacă reacția alergică. O cantitate mică din alergen este plasată pe piele și se observă reacția pielii.
2. Test de sânge: Testul de sânge pentru măsurarea nivelului de IgE specific pentru anumiți alergeni poate confirma prezența unei alergii.

Tratamentul alergiilor

Tratamentul alergiilor constă în reducerea expunerii la alergeni și gestionarea simptomelor prin medicamente antialergice, cum ar fi antihistaminicele și decongestionantele.

1. Antihistaminice: Aceste medicamente, cum ar fi loratadina sau cetirizina, blochează efectul histaminei, reducând astfel simptomele precum strănutul, mâncărimea și congestia.
2. Decongestionante: Decongestionantele nazale, cum ar fi pseudoefedrina sau spray-urile nazale cu oximetazolină, ajută la reducerea congestiei nazale.
3. Imunoterapia: Pentru alergii severe, un tratament pe termen lung numit imunoterapie (injecții cu alergeni sau tablete sublinguale) poate reduce sensibilitatea la alergeni.

Diagnosticul răcelii

Răceala este diagnosticată, de obicei, pe baza simptomelor și a unui examen clinic. În cazuri rare, testele de laborator pot fi folosite pentru a identifica virusul specific, dar acestea nu sunt necesare în mod obișnuit.

1. Diagnostic clinic: Medicul poate diagnostica răceala pe baza istoricului pacientului și a simptomelor prezentate, cum ar fi nasul înfundat, tusea și febra ușoară.

Tratamentul răcelii

Nu există un tratament specific care să vindece răceala, deoarece aceasta este o infecție virală care trebuie să își urmeze cursul natural. Totuși, simptomele pot fi gestionate cu medicamente de ameliorare.

1. Medicamente decongestionante: Spray-urile nazale sau pastilele decongestionante pot ajuta la reducerea congestiei nazale și a inflamației sinusurilor.
2. Antiinflamatoare și analgezice: Ibuprofenul sau paracetamolul pot fi utilizate pentru a reduce febra și pentru a ameliora durerile de cap și durerile în gât.
3. Remedii de suport: Consumul de lichide, odihna și utilizarea de umidificatoare pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la recuperarea mai rapidă.

5. Diferențe în prevenire

Prevenirea alergiilor

• Evitarea alergenilor: Cea mai bună metodă de prevenire a alergiilor este evitarea expunerii la alergenii cunoscuți, de exemplu, utilizarea de filtre HEPA pentru aer, reducerea contactului cu animalele de companie sau evitarea expunerii la polen în timpul sezonului alergiilor.
• Tratament preventiv: Pentru persoanele cu alergii sezoniere severe, medicamentele antihistaminice pot fi luate înainte de debutul sezonului pentru a preveni apariția simptomelor.

Prevenirea răcelii

• Igienă: Prevenirea răcelii se bazează pe spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoane infectate și igiena respiratorie, cum ar fi acoperirea gurii și a nasului când tușim sau strănutăm.
• Sistem imunitar puternic: Un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și somn adecvat, poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la reducerea riscului de infecții virale.

Alergiile și răcelile pot avea simptome similare, dar sunt provocate de factori diferiți și necesită tratamente distincte. Alergiile sunt reacții ale sistemului imunitar la substanțe inofensive, cum ar fi polenul sau praful, și pot dura săptămâni sau luni, în funcție de expunerea la alergeni. Răceala, pe de altă parte, este o infecție virală de scurtă durată, care apare de obicei în sezonul rece și este cauzată de virusuri respiratorii. În timp ce alergiile pot fi prevenite prin evitarea alergenilor și tratamente antialergice, răceala este în general autolimitantă, iar prevenirea se bazează pe igiena corespunzătoare și întărirea sistemului imunitar.