Ştiut ≠ neştiut
ŞTIÚT adj. v. citit, erudit, învăţat, savant.
ŞTIÚT adj. 1. cunoscut. (Lucruri ~.) 2. cunoscut, familiar. (Locuri ~.) 3. arhicunoscut, banal, depăşit, vechi, (rar) răscunoscut, (fam. fig.) fumat, răsuflat. (O glumă ~.)
ŞTI vb. 1. a afla, a auzi, (înv. şi pop.) a oblici. (Să ~ cu toţii ce-ai făcut.) 2. v. dumeri. 3. v. cunoaşte. 4. a cunoaşte, a poseda, a stăpâni. (~ trei limbi străine.) 5. a cunoaşte, a înţelege, a pricepe. (~ franceza?) 6. a avea, a găsi, a poseda. (~ eu soluţia problemei.) 7. v. afla. 8. a cunoaşte, (astăzi rar) a pricepe. (Nu ~ încă secretul?) 9. a (se) cunoaşte. (Ne ~ de mici; îl ~ ca pe un cal breaz.) 10. v. recunoaşte. 11. v. bănui. 12. a-şi aminti. (~ cum erai acum doi ani?)
