SFÂŞIÁT adj. 1. sfârtecat, (înv. şi reg.) mursecat. (Om ~ de lupi.) 2. sfârtecat, (înv. şi reg.) spârcuit. (~ de săbii.) 3. ferfeniţit, hărtănit, rupt, zdrenţăros, zdrenţuit, (pop. şi fam.) ferfeniţos. (O carte ~.) 4. găurit, rupt, uzat, zdrenţăros, zdrenţuit, (pop.) zdrenţos. (Un cerşetor cu hainele ~.) 5. rupt, spintecat, (înv.) spart. (După bătaie avea hainele ~.) 6. zdrenţuit, (reg.) peticit. (Cearşaf ~.)
SFÂŞIÁ vb. 1. a ciopârţi, a sfârteca, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. şi Bucov.) a hăcui. (A ~ un animal, la tăiere.) 2. (înv.) a (se) smăcina. (Îi ~ carnea de pe el.) 3. a sfârteca, (înv. şi reg.) a murseca. (L-au ~ lupii.) 4. a sfârteca, (înv. şi reg.) a spârcui. (L-au ~ cu săbiile.) 5. a (se) ferfeniţi, a (se) hărtăni, a (se) rupe, a (se) zdrenţui, (fam.) a (se) vărzui. (Nu mai ~ caietul!) 6. a (se) găuri, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrenţui, (pop. şi fam.) a (se) flenduri. (Haina i s-a ~ de tot.) 7. a rupe, a spinteca, (înv.) a sparge. (Îşi ~ hainele şi-şi smulgea părul.) 8. a (se) zdrenţui, (reg.) a (se) petici, (prin Olt. şi Munt.) a (se) şofili. (Cearşaful s-a ~.)
