Angajare ≠ concediere, destituire, eliberare, licenţiere
A (se) angaja ≠ a (se) concedia, a destitui, a (se) elibera, a licenţia
ANGAJÁRE s. 1. încadrare, numire, primire. (~ lui s-a făcut pe loc.) 2. intrare, încadrare. (După ~ lui în serviciu.)
ANGAJÁ vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. şi pop.) a năimi. (Îl ~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vârî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. şi Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. şi reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ să facă următoarele...)
