Amestec ≠ neamestec, pur, curat
AMESTECÁ vb. 1. a combina. (~ mai multe substanţe.) 2. (prin Transilv. şi Maram.) a sfeti. (~ cărţile de joc.) 3. v. mesteca. 4. v. corci. 5. v. încurca. 6. a se băga, a interveni, a se vârî. (Se ~ nechemat într-o discuţie.)
AMÉSTEC s. 1. combinaţie, (livr.) melanj, mixtură. (Un ~ de substanţe.) 2. v. imixtiune.
