Generația Z (prescurtat Gen Z) reprezintă cohorta demografică ce urmează după Generația Millennials (Generația Y) și precede Generația Alpha. Deși nu există un consens absolut asupra limitelor exacte, majoritatea cercetătorilor și instituțiilor demografice situează nașterea membrilor Generației Z între mijlocul anilor 1990 și începutul anilor 2010, cel mai frecvent interval utilizat fiind 1997–2012. Această generație este prima care a crescut într-o lume profund digitalizată, având acces timpuriu la internet, telefoane inteligente și rețele sociale.
Denumirea „Generația Z” urmează ordinea alfabetică a generațiilor moderne (X, Y, Z), fără o semnificație simbolică inițială clară. Spre deosebire de alte generații, numele nu este asociat direct cu un eveniment istoric major, ci reflectă mai degrabă o clasificare cronologică. În timp, termenul a căpătat valențe culturale și sociologice, fiind asociat cu ideea de „digital natives”, adică persoane care nu au cunoscut lumea fără internet.
În literatura de specialitate, Generația Z mai este denumită și iGen, Gen Digital, Zoomers sau Post-Millennials, fiecare termen subliniind anumite trăsături dominante, precum relația strânsă cu tehnologia sau diferențele față de Millennials.
Generația Z a crescut într-un context marcat de schimbări rapide și multiple crize globale. Printre evenimentele care au influențat formarea acestei generații se numără criza economică globală din 2008, accelerarea globalizării, extinderea masivă a rețelelor sociale, dar și pandemia de COVID-19, care a avut un impact semnificativ asupra educației, relațiilor sociale și sănătății mintale.
Spre deosebire de generațiile anterioare, membrii Gen Z au fost expuși încă din copilărie la fluxuri constante de informație, știri în timp real și dezbateri globale, ceea ce a contribuit la o conștientizare timpurie a problemelor sociale, economice și de mediu.
Una dintre trăsăturile definitorii ale Generației Z este relația organică cu tehnologia digitală. Internetul, rețelele sociale și dispozitivele mobile nu sunt percepute ca inovații, ci ca elemente naturale ale vieții cotidiene. Acest lucru a influențat modul de comunicare, învățare și consum cultural, favorizând formatele vizuale, conținutul scurt și interactivitatea.
Generația Z este adesea descrisă ca fiind pragmatică, adaptabilă și orientată spre autenticitate. Mulți cercetători observă o preferință pentru comunicarea directă, transparență și branduri sau instituții care își asumă valori clare. În același timp, această generație este considerată mai precaută din punct de vedere financiar decât Millennials, în parte din cauza instabilității economice observate în perioada formativă.
În domeniul educației, Generația Z a beneficiat de acces extins la resurse online, platforme digitale și metode alternative de învățare. Acest lucru a dus la o mai mare autonomie în procesul educațional, dar și la dificultăți legate de concentrare și supraîncărcare informațională.
În ceea ce privește munca, membrii Gen Z tind să caute echilibru între viața profesională și cea personală, stabilitate și sens. Deși sunt deschiși către flexibilitate și forme moderne de angajare, aceștia manifestă și o nevoie crescută de siguranță, influențați de incertitudinile economice și sociale. Valorile personale, mediul de lucru și impactul social al activității profesionale joacă un rol important în alegerile de carieră.
Generația Z este recunoscută pentru deschiderea față de diversitate, incluziune și egalitate. Studiile sociologice indică o toleranță mai mare față de diferențele culturale, identitare și sociale comparativ cu generațiile anterioare. Implicarea în cauze sociale, de mediu și civice este frecvent exprimată prin activism digital, campanii online și forme noi de participare publică.
Cultural, Gen Z preferă exprimarea individualității și respinge modelele rigide. Umorul, limbajul vizual și cultura internetului joacă un rol central în formarea identității colective, iar granițele dintre consumator și creator de conținut sunt adesea estompate.
Un subiect frecvent asociat cu Generația Z este sănătatea mintală. Nivelul ridicat de expunere la mediul digital, presiunea socială și incertitudinea viitorului au contribuit la o mai mare vizibilitate a problemelor precum anxietatea, stresul și depresia. În același timp, această generație este mai deschisă în a discuta aceste subiecte și în a căuta sprijin, contribuind la reducerea stigmatizării asociate sănătății mintale.
Stilul de viață al Gen Z este caracterizat de o preocupare crescută pentru bunăstare, echilibru și alegeri conștiente, inclusiv în ceea ce privește consumul, relațiile și timpul petrecut online.
În prezent, Generația Z începe să aibă un impact semnificativ asupra pieței muncii, culturii populare, politicii și economiei globale. Pe măsură ce tot mai mulți membri ai acestei generații ajung la maturitate, influența lor asupra tendințelor sociale și economice este în continuă creștere.
Generația Z este adesea privită ca o generație de tranziție, aflată la intersecția dintre lumea analogică și cea complet digitală, având potențialul de a redefini norme sociale, modele de muncă și forme de participare civică în secolul XXI.
