Diferența dintre IgG și IgM constă în structura, funcția și rolul imunologic al fiecărui tip de anticorp în cadrul sistemului imunitar. Ambele fac parte din familia imunoglobulinelor (anticorpi), care joacă un rol crucial în apărarea organismului împotriva agenților patogeni, însă ele răspund în moduri diferite și în momente distincte în cadrul unui răspuns imun.
1. Definiția imunoglobulinelor (anticorpilor)
Imunoglobulinele (Ig) sunt proteine produse de celulele sistemului imunitar, mai precis de limfocitele B, în scopul recunoașterii și neutralizării agenților patogeni precum bacteriile, virusurile și toxinele. Acestea se leagă de antigenele specifice (structuri moleculare de pe suprafața agenților patogeni) și facilitează eliminarea acestora de către alte componente ale sistemului imunitar.
Există cinci tipuri principale de imunoglobuline: IgA, IgD, IgE, IgG și IgM, fiecare cu un rol specific în imunitatea umorală. IgG și IgM sunt cele mai importante în răspunsul la infecții și sunt adesea măsurate în teste de diagnostic pentru a evalua starea imunitară a unei persoane.
2. Structura și proprietățile IgG și IgM
IgG
IgG (imunoglobulina G) este cea mai abundentă și versatilă dintre imunoglobulinele din corp, reprezentând aproximativ 75-80% din toate imunoglobulinele din serul sanguin. IgG are o structură monomerică, ceea ce înseamnă că este formată dintr-o singură unitate de bază, cu două lanțuri grele și două lanțuri ușoare, care formează două regiuni de legare a antigenului.
- Structura: IgG are o structură relativ mică, ceea ce îi permite să pătrundă cu ușurință în spațiile extracelulare și să traverseze bariera placentară, oferind protecție imunitară fătului în timpul sarcinii.
- Proprietăți principale:
- Traversează placenta: IgG este singurul anticorp care poate traversa bariera placentară, oferind protecție pasivă fătului împotriva infecțiilor înainte de naștere.
- Persistență în sânge: IgG are o durată de viață lungă în sânge, menținând protecția pe termen lung împotriva agenților patogeni pe care corpul i-a întâlnit anterior. Acesta este motivul pentru care vaccinurile care stimulează producția de IgG pot oferi imunitate pe termen lung.
- Neutralizează toxinele și virusurile: IgG este extrem de eficient în neutralizarea toxinele produse de bacterii și virusuri, prin legarea lor și împiedicarea interacțiunii cu celulele gazdă.
IgM
IgM (imunoglobulina M) este prima linie de apărare produsă de sistemul imunitar în timpul unei infecții acute. Este cel mai mare anticorp din punct de vedere structural, fiind un polimer format din cinci unități (numite pentamere), fiecare având capacitatea de a lega un antigen.
- Structura: IgM are o structură mare, polimerică (de obicei un pentamer), ceea ce îi permite să aibă mai multe site-uri de legare pentru antigen (zece în total), făcându-l eficient în activarea complementului și în eliminarea agenților patogeni mari.
- Proprietăți principale:
- Apare primul în timpul infecției: IgM este primul tip de anticorp care este produs de organism în timpul unei infecții acute. Prezența IgM în sânge indică faptul că organismul se află într-o fază activă a infecției.
- Activarea complementului: IgM este foarte eficient în activarea sistemului complement, un grup de proteine care ajută la distrugerea bacteriilor și a altor agenți patogeni printr-un proces de liza celulară.
- Durată de viață scurtă: IgM are o durată de viață mai scurtă în circulația sanguină, fiind înlocuit rapid de IgG în cadrul unui răspuns imun prelungit.
3. Rolul IgG și IgM în răspunsul imun
IgM – Răspunsul imun primar
IgM este implicat în răspunsul imun primar, ceea ce înseamnă că este primul anticorp produs atunci când organismul întâlnește pentru prima dată un patogen (bacterie, virus, parazit etc.). Deoarece IgM este mare și polimeric, acesta este ideal pentru recunoașterea rapidă a agenților patogeni și pentru inițierea unui răspuns imun masiv.
- Prima linie de apărare: Atunci când un patogen pătrunde în organism, IgM este primul anticorp care se produce în cantități mari pentru a neutraliza agentul patogen.
- Neutralizarea inițială a agenților patogeni: IgM se leagă de antigeni pe suprafața agenților patogeni și formează complexe imune care declanșează o reacție rapidă a sistemului imunitar, activând complementul și promovând fagocitoza (procesul prin care celulele imunitare înglobează și distrug agenții patogeni).
- Durată scurtă: IgM apare rapid în timpul infecției, dar scade rapid după ce organismul începe să producă IgG și alte imunoglobuline mai specializate.
IgG – Răspunsul imun secundar
IgG este implicat în răspunsul imun secundar. După ce organismul a fost expus la un agent patogen și a dezvoltat o „memorie imunologică”, IgG este produs în cantități mari la reexpunerea la acel agent patogen, asigurând o protecție pe termen lung și o răspuns imun rapid.
- Protecție de lungă durată: IgG asigură imunitate pe termen lung, deoarece poate persista în sânge și în țesuturi timp de luni sau chiar ani după ce infecția inițială a fost eliminată. Aceasta oferă organismului posibilitatea de a răspunde rapid și eficient la reexpunerea la același agent patogen.
- Rol în neutralizarea antigenelor: IgG are un rol major în neutralizarea virusurilor și bacteriilor prin legarea lor și împiedicarea acestora de a infecta celulele gazdă. IgG poate, de asemenea, opsoniza (marca) agenții patogeni, făcându-i mai ușor de recunoscut și distrus de către fagocite.
- Vaccinuri și imunitate: Majoritatea vaccinurilor sunt concepute pentru a stimula producția de IgG, deoarece acesta este responsabil de imunitatea pe termen lung. După vaccinare, organismul poate produce rapid IgG atunci când este expus la agentul patogen împotriva căruia a fost vaccinat.
4. Diferențe în contextul testelor serologice
Testele serologice pentru anticorpii IgG și IgM sunt utilizate în diagnosticul infecțiilor și pentru a evalua starea imunitară a unei persoane. Aceste teste ajută la determinarea fazei unei infecții și a gradului de expunere la un anumit patogen.
IgM în testele serologice
Prezența anticorpilor IgM în serul sanguin indică de obicei o infecție activă sau o expunere recentă la un agent patogen. Deoarece IgM apare devreme în timpul răspunsului imun, testarea pozitivă pentru IgM sugerează că organismul se află într-o fază acută a luptei împotriva infecției.
- Infecție acută: Detectarea IgM înseamnă că infecția este activă sau că organismul a fost expus recent la agentul patogen.
- Test de diagnostic timpuriu: Testele pentru IgM sunt utile pentru diagnosticul infecțiilor recente, cum ar fi în cazul virusurilor (ex. COVID-19, virusul hepatitei, virusul Zika) sau infecțiilor bacteriene acute.
IgG în testele serologice
Prezența anticorpilor IgG sugerează de obicei o expunere anterioară la un agent patogen sau o imunitate pe termen lung. IgG apare mai târziu în cursul infecției, dar persistă în sânge mult timp după eliminarea agentului patogen, oferind protecție pe termen lung.
- Imunitate pe termen lung: Detectarea IgG înseamnă că organismul a fost expus la un agent patogen în trecut și că, în prezent, există o formă de imunitate dobândită.
- Test de imunitate: Testele pentru IgG sunt adesea folosite pentru a evalua dacă o persoană a dezvoltat imunitate împotriva unui anumit patogen, fie în urma unei infecții naturale, fie în urma vaccinării.
5. Rolul în diferite infecții și boli
Infecții virale
În timpul unei infecții virale, cum ar fi gripa sau SARS-CoV-2, IgM este produs la începutul infecției, iar prezența sa în testele serologice indică o infecție recentă sau activă. După câteva săptămâni, nivelul de IgM scade, iar organismul începe să producă IgG, care conferă imunitate pe termen lung.
Vaccinare
Vaccinurile sunt dezvoltate pentru a stimula răspunsul imun astfel încât organismul să producă IgG specific împotriva unui patogen. După vaccinare, nivelul de IgM poate crește inițial, dar obiectivul principal este stimularea unei producții de IgG pentru a asigura o imunitate de lungă durată.
Diferența principală dintre IgG și IgM constă în timingul și rolul lor în răspunsul imun. IgM este primul anticorp produs în timpul unei infecții acute și ajută la declanșarea unui răspuns rapid, dar este temporar. IgG, pe de altă parte, oferă o protecție pe termen lung, apare mai târziu în timpul infecției și este crucial în menținerea imunității împotriva agenților patogeni după expunerea inițială sau vaccinare. Cele două tipuri de anticorpi sunt complementare și esențiale în funcționarea eficientă a sistemului imunitar.
