Aspirina și aspirina tamponată sunt două forme ale aceluiași medicament de bază, și anume acidul acetilsalicilic (AAS), un agent antiinflamator nesteroidian (AINS) utilizat pe scară largă pentru tratarea durerii, inflamației și febrei, precum și pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Diferențele dintre cele două forme de aspirină nu rezidă în substanța activă propriu-zisă, ci în formularea și modul de administrare, care influențează absorbția și efectele asupra sistemului digestiv, în special asupra stomacului.

1. Substanța activă: Acidul acetilsalicilic (AAS)

• Atât aspirina obișnuită, cât și aspirina tamponată conțin acid acetilsalicilic ca substanță activă principală. Acidul acetilsalicilic este cunoscut pentru proprietățile sale analgezice (reducerea durerii), antiinflamatorii (reducerea inflamației), antipiretice (scăderea febrei) și antiplachetare (împiedică formarea cheagurilor de sânge). Aceste efecte fac din aspirină unul dintre cele mai versatile și utilizate medicamente din lume.

2. Diferențele în formulare

• Aspirina obișnuită este acid acetilsalicilic într-o formă pură, sub formă de comprimate care se descompun și eliberează substanța activă în stomac. Această formă de aspirină poate fi agresivă pentru mucoasa stomacală, deoarece acidul acetilsalicilic este o substanță acidă, care poate irita pereții stomacului, crescând riscul de gastrită, ulcer sau chiar sângerări gastrointestinale dacă este utilizată pe termen lung sau la doze mari.
• Aspirina tamponată conține acid acetilsalicilic amestecat cu agenți tampon (de obicei săruri minerale, cum ar fi bicarbonatul de sodiu, carbonatul de calciu sau magneziul), care au rolul de a neutraliza aciditatea aspirinei. Acești agenți tampon sunt incluși în formulă pentru a reduce efectul iritant asupra mucoasei stomacului, prin creșterea pH-ului stomacal și prevenirea acțiunii directe a acidului acetilsalicilic asupra pereților stomacului. Aspirina tamponată este concepută special pentru persoanele care au un stomac sensibil sau care sunt predispuse la probleme gastro-intestinale atunci când iau medicamente acide.

3. Mecanismul de acțiune asupra stomacului

• Aspirina obișnuită se descompune în stomac, unde acidul acetilsalicilic poate interacționa direct cu mucoasa stomacală. Acest lucru poate duce la iritații, în special dacă aspirina este administrată pe stomacul gol sau dacă este utilizată frecvent. Riscul de apariție a unor afecțiuni precum ulcerațiile stomacale sau sângerările este mai mare la pacienții care iau aspirină pentru perioade îndelungate.
• Aspirina tamponată, datorită prezenței agenților tampon, este mai blândă cu stomacul, deoarece acești agenți neutralizează aciditatea aspirinei, prevenind astfel iritarea mucoasei gastrice. Aspirina tamponată nu afectează direct pH-ul stomacului într-un mod brusc, oferind astfel o protecție suplimentară. Deși nu elimină complet riscul de iritații gastro-intestinale, aspirina tamponată este mai puțin agresivă decât aspirina obișnuită și este adesea recomandată persoanelor cu antecedente de ulcer sau celor care sunt mai sensibile la efectele aspirinei asupra stomacului.

4. Utilizări și indicații terapeutice

• Aspirina obișnuită este folosită pe scară largă pentru a trata dureri de intensitate ușoară până la moderată (cum ar fi durerile de cap, durerile dentare sau durerile musculare), pentru a reduce inflamația în cazul unor afecțiuni precum artrita sau entorsele, și pentru a scădea febra. În plus, datorită proprietăților antiplachetare, aspirina este adesea utilizată pentru prevenirea infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral la pacienții cu risc cardiovascular ridicat.
• Aspirina tamponată este utilizată în mod similar pentru aceleași afecțiuni, dar este preferată în mod special la persoanele care au sensibilitate gastrică sau care au fost diagnosticate cu afecțiuni digestive (gastrită, ulcer) în trecut. De asemenea, este recomandată în cazurile în care pacienții trebuie să ia aspirină zilnic, pe termen lung, pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare, deoarece oferă un nivel de protecție suplimentar împotriva problemelor gastro-intestinale.

5. Profilul de siguranță și efectele secundare

• Aspirina obișnuită poate provoca efecte secundare legate în special de sistemul digestiv, precum:
  • Iritații gastrice.
  • Gastrită.
  • Ulcer peptic.
  • Sângerări gastrointestinale. Aceste efecte sunt mai frecvente la persoanele care au un stomac sensibil sau la pacienții care iau aspirină pe termen lung. Aspirina obișnuită trebuie utilizată cu prudență la persoanele care iau alte medicamente care afectează mucoasa gastrică (cum ar fi AINS-urile) sau la cei care consumă alcool în exces, deoarece acești factori pot amplifica riscul de complicații gastrointestinale.
• Aspirina tamponată reduce riscul acestor efecte secundare asupra stomacului datorită agenților tampon incluși în formulă. Totuși, deși riscul este redus, el nu este eliminat complet, mai ales la pacienții care au deja afecțiuni gastro-intestinale grave. Alte efecte secundare comune pentru ambele tipuri de aspirină includ:
  • Sângerări din cauza efectului antiplachetar al aspirinei, care poate subția sângele.
  • Reacții alergice sau exacerbarea unor afecțiuni precum astmul.
  • Insuficiență renală la administrarea pe termen lung sau în doze mari, mai ales la pacienții cu afecțiuni renale preexistente.

6. Absorbție și biodisponibilitate

• Aspirina obișnuită este absorbită mai rapid în stomac, ceea ce înseamnă că începe să acționeze relativ repede. Aceasta poate fi un avantaj în cazul tratamentului durerilor acute sau al febrei, dar rapiditatea absorbției crește și riscul de iritație a stomacului.
• Aspirina tamponată este absorbită mai lent, deoarece substanțele tampon creează o eliberare treptată a acidului acetilsalicilic. Acest lucru poate duce la un debut mai lent al acțiunii medicamentului comparativ cu aspirina obișnuită, dar beneficiul constă în reducerea riscului de afectare a mucoasei gastrice.

7. Când se alege aspirina tamponată

Aspirina tamponată este preferată în următoarele situații:

• La pacienții cu antecedente de ulcer gastric sau alte probleme gastrointestinale.
• La cei care au nevoie de aspirină pe termen lung pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, dar care au un risc crescut de complicații gastrice.
• La persoanele care sunt sensibile la medicamente acide și care au un istoric de disconfort gastric atunci când iau aspirină sau alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

Pe de altă parte, aspirina obișnuită poate fi utilizată în cazul durerilor acute sau inflamațiilor, în special când nu există factori de risc gastro-intestinali și când este necesară o absorbție mai rapidă a medicamentului.

8. Interacțiuni medicamentoase

• Atât aspirina obișnuită, cât și aspirina tamponată pot interacționa cu alte medicamente. De exemplu, aspirina nu ar trebui să fie administrată împreună cu alte medicamente anticoagulante sau antiplachetare (cum ar fi warfarina sau clopidogrelul), deoarece poate crește riscul de sângerare excesivă.
• De asemenea, aspirina poate interacționa cu medicamentele care afectează funcția renală sau tensiunea arterială, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și diureticele. Aceasta trebuie administrată cu prudență la pacienții cu insuficiență renală sau tensiune arterială necontrolată.

Diferența principală dintre aspirină și aspirină tamponată constă în formularea și protecția gastrică oferită. Aspirina tamponată conține agenți care reduc aciditatea și protejează mucoasa gastrică de iritații, fiind mai potrivită pentru persoanele cu stomac sensibil sau cu istoric de afecțiuni gastro-intestinale. Pe de altă parte, aspirina obișnuită este mai rapid absorbită și poate fi mai eficientă pentru tratarea durerii acute, dar prezintă un risc mai mare de iritații gastrice. Alegerea între cele două depinde de starea generală de sănătate a pacientului, de istoricul său medical și de scopul utilizării aspirinei.