ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc.; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau drept combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 3. Băutură alcoolică. – Din fr. alcool.
Alcoolul (etanol sau alcool etilic) este ingredientul care se gaseste in bere, vin si bauturi spirtoase.
Alcoolul se formeaza atunci cand drojdia fermenteaza (descompune fara oxigen) zaharurile din diferite alimente. De exemplu, vinul se face din zaharul din struguri, berea din zaharul din malt (un tip de cereale), cidru din zaharul din mere, vodca din zaharul din cartofi, sfecla sau alte plante.
Alcoolul este clasificat drept un medicament „hipnotic sedativ”, ceea ce inseamna ca actioneaza pentru a deprima sistemul nervos central in doze mari. La doze mai mici, alcoolul poate actiona ca un stimulent, provocand sentimente de euforie, dar consumul de prea mult de alcool la o singura sedinta poate duce la somnolenta, depresie respiratorie (unde respiratia devine lenta, superficiala sau se opreste complet), coma sau chiar moarte.
Pe langa efectul sau sedativ acut si potential letal la doze mari, alcoolul are efecte asupra fiecarui organ din organism si aceste efecte depind de concentratia de alcool in sange in timp.
De mii de ani, oamenii din intreaga lume au folosit cereale si fructe fermentate pentru a face alcool. Multi oameni se intreaba cine a descoperit alcoolul, dar originile alcoolului sunt variate. Cele mai vechi dovezi ca oamenii preparau alcool provin din reziduurile din borcanele de ceramica gasite in nordul Chinei, care dateaza intre 7000 si 6600 i.Hr. De fapt, prima dovada documentata a alcoolului este o pictograma din Mesopotamia a unui vas de lut care probabil contine bere, care dateaza din anul 3200 i.Hr.
Se crede ca alcoolul a fost o parte semnificativa a dezvoltarii timpurii a societatii. Sa luam painea ca exemplu. In 1877, un arheolog pe nume James Death a sugerat ca inventarea berii a precedat inventarea painii. Asta ar putea insemna ca motivul pentru care ne-am apucat de agricultura a fost sa producem suficient grau pentru bere. Si un fapt amuzant: cea mai veche reteta din lume pe care o cunoastem nu este pentru mancare, ci pentru a face bere.
