URECHEA-ŞOÁRECELUI s. v. încheietoare, miozotis, nu-mă-uita, ochii-păsăruicii, vulturică.
URECHEA-PÓRCULUI s. v. cinsteţ, lăptucul-oii, salvie, salvie austriacă.
URECHEA-BÁBEI s. v. pitacu-dracului.
URÉCHE s. v. branhie, măsea, opercul.
URÉCHE s. 1. (ANAT.) auriculă, pavilionul urechii, (rar) pâlnie, scoică. 2. v. auz. 3. v. toartă. 4. gaură, (prin Transilv.) toartă. (~ la acul de cusut.) 5. (BOT.) urechea-babei (Peziza aurantia) = urechiuşă, (reg.) babă; urechea-iepurelui (Bupleurum rotundifolium) = (reg.) lăutoare, urechelniţă, ureche-tătărască; urechea-porcului (Salvia verticillata) = (reg.) jaleş.
URECHE-TĂTĂRÁSCĂ s. v. urechea-iepurelui.
IARBĂ-DE-URÉCHE s. v. urechelniţă.
IARBA-URÉCHII s. v. rujă, urechelniţă.