ŢÚRCĂ s. ţurcană. (Purta pe cap o ~.)
ŢÚRCĂ s. (Transilv.) climpuş. (Jocul de-a ~.)
TURCÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, tur-menta.
TURCÍ vb. (înv. şi pop.) a se păgâni.
TURCI s. v. păpădie.
TÚRCA s. art. v. capra.
TURC s., adj. 1. s. (înv. şi pop.) necredincios, (înv. şi reg.) ciutac, (înv.) osman, osmangiu, osmanlâu, otoman, păgân, (ir.) şalvaragiu. 2. adj. turcesc, (înv.) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
FLOAREA-TÚRCULUI s. v. păpădie.