ŢÚRCĂ s. ţurcană. (Purta pe cap o ~.)
ŢÚRCĂ s. (Transilv.) climpuş. (Jocul de-a ~.)
TÚRCA s. art. v. capra.
TURC s., adj. 1. s. (înv. şi pop.) necredincios, (înv. şi reg.) ciutac, (înv.) osman, osmangiu, osmanlâu, otoman, păgân, (ir.) şalvaragiu. 2. adj. turcesc, (înv.) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
FLOAREA-TÚRCULUI s. v. păpădie.