Slăbănog ≠ grăsan, tare, vânjos, vânos, voinic, zdravăn
SLĂBĂNOGÍ vb. v. paraliza.
SLĂBĂNOGÍ vb. v. debilita.
SLĂBĂNÓG s. v. barba-ursului, coada-calului, trepădătoare.
SLĂBĂNÓG adj., s. v. calic, infirm, invalid, necăjit, nevoiaş, olog, paralitic, sărac, sărman, schilod.
SLĂBĂNÓG adj., s. I. 1. adj. v. slab. 2. adj. v. debil. 3. adj. costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sfrijit, slab, uscat, uscăţiv, (rar) uscăcios, (înv. şi reg.) mârşav, rău, sec, secăţiu, secăţiv, (reg.) ogârjit, (Mold. şi Transilv.) pogârjit. (Vită ~oagă.) 4. adj., s. v. neputincios. II. s. (BOT.) 1. (Impatiens nolitangere) (reg.) brăduleţ, brie, calapăr, iadeş, ploponog, răchiţele (pl.), slobonov, buruiana-celor-slabi, iarbă-roşie. 2. (Ephedra distachya) cârcel.
SLĂBĂNÓG adj. v. coborât, domol, încet, lin, molcom, potolit, scăzut, scoborât, slab, stins.