Sărac ≠ avut, bogat, mănos, opulent
SĂRÁC s. v. cerşetor, milog.
SĂRÁC adj., s. v. orfan, văduv.
SĂRÁC adj., s. 1. adj., s. calic, necăjit, nevoiaş, oropsit, sărman, (livr.) mizer, (rar) mofluz, (înv. şi pop.) neajuns, neavut, pirpiriu, (pop. şi fam.) nepricopsit, (pop.) sărăcan, (înv. şi reg.) mişel, slăbănog, (reg.) misăricios, oarfăn, obielos, pământit, (Ban.) bedaş, (înv.) measer, neputernic, neputincios, siromah, (fam., fig. şi depr.) păduchios. (E un biet om ~ care trebuie ajutat.) 2. adj. v. biet. 3. adj. v. sărăcăcios. 4. adj. modest, sărăcăcios, simplu. ( O nuntă ~.) 5. adj. v. sterp. 6. adj. v. insuficient. 7. adj. redus. (Are un vocabular ~.) 8. adj. v. slab. 9. adj. v. comun.
