ROTÍLE s. pl. v. cotigă, teleagă.
ROTÍLĂ s. v. oblanic.
ROTÍLĂ s. 1. v. rotiţă. 2. (TEHN.) (reg.) rotiţă. (~ la plug.) 3. (la pl.) patine (pl.), scheting. (Se deplasează pe ~.)
ROÁTĂ s., adv. 1. s. v. disc. 2. s. v. cerc. 3. adv. circular. (Priveşte ~.)
ROÁTĂ s. v. bătător, bot, companie, depănătoare, rât, vârtelniţă.
ROATA-STÉLELOR s. v. coroana-boreală.