Raţiune ≠ nebunie
RAŢIÚNE s. 1. v. minte. 2. v. inteligenţă. 3. v. judecată. 4. gândire, intelect, înţelegere, judecată, minte, (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 5. judecată, minte, (rar) cunoştinţă, (pop. şi fam.) glagore, (înv.) rezon. (O ~ normală.) 6. judecată, minte, raţionament, (înv.) socoătă, socoteală, socotinţă. (Are o ~ sănătoasă.) 7. chibzuială. 8. v. justificare. 9. v. rost. 10. v. semnificaţie. 11. v. cauză.
