Arestare ≠ eliberare
A aresta ≠ a elibera
ARESTÁRE s. (JUR.) 1. arest, deţinere, închidere, întemniţare, reţinere, (pop.) popreală. (~ a unui suspect.) 2. capturare, prindere, prins, (înv.) prinsoare, prinsură, prinzare. (~ unui hoţ dispărut.) 3. ridicare. (~ lui de la domiciliu.)
ARESTÁ vb. (JUR.) 1. a deţine, a închide, a întemniţa, a reţine, (înv. şi reg.) a robi, (înv.) a arestălui, a arestui, a popri, a temniţa, a zăvorî. (Hoţul a fost ~ mai multă vreme.) 2. a captura, a prinde. (Criminalul a fost ~ ieri.) 3. a ridica. (L-a ~ de acasă.)
