Afundare ≠ ridicare
AFUNDÁRE s. adâncire, cufundare, înfundare, scufundare. (~ picioarelor în zăpadă.)
AFUNDÁ vb. 1. a (se) adânci, a (se) cufunda, a (se) înfunda, a (se) scufunda. (Picioarele i se ~ în zăpadă.) 2. v. cufunda. 3. v. înfunda. 4. a(-şi) cufunda, a(-şi) înfunda, (fig.) a(-şi) îngropa. (Îşi ~ fruntea în palme.)