Curiozități despre planeta Pluto
Pluto, odinioară considerată a noua planetă a Sistemului Solar, este un corp ceresc mic, dar fascinant, cu o istorie plină de controverse și descoperiri interesante. Deși a fost reclasificată ca planetă pitică în 2006, Pluto rămâne un obiect de studiu captivant. Iată câteva curiozități despre Pluto:
Astronomul american Clyde Tombaugh a descoperit Pluto pe 18 februarie 1930, folosind un telescop la Observatorul Lowell din Arizona.
Pluto are un diametru de aproximativ 2.377 de kilometri, ceea ce o face mai mică decât Luna Pământului, care are un diametru de 3.474 de kilometri.
Pluto a fost clasată drept planetă la descoperire, dar în 2006 a fost reclasificată ca planetă pitică de către Uniunea Astronomică Internațională, datorită dimensiunii și locației sale.
Pluto are o orbită eliptică extrem de alungită, ceea ce înseamnă că uneori este mai aproape de Soare decât Neptun. Această situație s-a întâmplat ultima dată între 1979 și 1999.
Datorită distanței mari față de Soare, Pluto are nevoie de 248 de ani tereștri pentru a-și completa o rotație în jurul Soarelui.
O zi pe Pluto (o rotație completă în jurul axei sale) durează aproximativ 6,4 zile tereștri.
Pluto are o formă distinctivă pe suprafața sa, cunoscută sub numele de Tombaugh Regio, care seamănă cu o inimă. Aceasta este compusă din azot înghețat și alte gheațe.
Pluto are o atmosferă subțire de azot, metan și monoxid de carbon, care îngheață și cade pe suprafața sa atunci când se îndepărtează de Soare.
Cea mai mare lună a lui Pluto este Charon, care are aproape jumătate din dimensiunea sa. Celelalte luni sunt Nix, Hydra, Kerberos și Styx.
Pluto și Charon sunt atât de apropiate ca dimensiuni încât gravitația lor le face să orbiteze un centru comun de masă, situat în afara suprafeței lui Pluto.
Temperatura medie pe Pluto este de aproximativ -229 grade Celsius, ceea ce îl face unul dintre cele mai reci locuri din Sistemul Solar.
Misiunea New Horizons a NASA, care a zburat pe lângă Pluto în 2015, a oferit primele imagini detaliate ale suprafeței sale, revelând munți de gheață, câmpii și structuri complexe.
Pluto a fost numită după zeul roman al lumii subterane. Numele a fost propus de o fetiță britanică de 11 ani, Venetia Burney.
Pluto este situată în Centura Kuiper, o regiune dincolo de Neptun plină de obiecte înghețate, comete și planete pitice.
Uniunea Astronomică Internațională a redefinit termenul „planetă” în 2006, iar Pluto nu a îndeplinit criteriul de „curățare a vecinătății orbitale,” ceea ce a dus la reclasificarea sa.
Deși nu mai este considerată o planetă „clasică,” Pluto rămâne un subiect de interes pentru astronomi și public. Cu caracteristici unice și un loc special în istoria științei, Pluto este o dovadă a complexității și diversității Sistemului Solar.
