Persoana Fizică Autorizată (PFA) este una dintre cele mai populare forme de organizare a activităților economice independente în România. Această structură juridică permite unei persoane fizice să desfășoare activități economice în mod independent și să obțină venituri din acestea. Înțelegerea modului în care funcționează un PFA implică explorarea procesului de înființare, obligațiilor fiscale, avantajelor și dezavantajelor, precum și a diferențelor față de alte forme de organizare juridică.

Procesul de Înființare a unui PFA

1. Cererea de înregistrare:
   • Primul pas pentru înființarea unui PFA este depunerea unei cereri de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cererea trebuie să includă datele personale ale solicitantului, domeniul de activitate, denumirea PFA-ului și alte informații relevante.
2. Documentația necesară:
   • Actul de identitate: Copie după cartea de identitate a solicitantului.
   • Dovada sediului profesional: Document care atestă dreptul de folosință asupra spațiului în care va funcționa PFA-ul.
   • Documente de calificare: Diplome, certificate sau alte documente care atestă calificarea profesională a solicitantului în domeniul de activitate declarat.
   • Specimen de semnătură: Specimenul de semnătură legalizat la notar.
   • Cazierul fiscal: Document emis de ANAF care atestă că solicitantul nu are datorii fiscale restante.
3. Autorizarea:
   • După depunerea cererii și a documentației, ONRC verifică conformitatea acestora și, dacă totul este în ordine, emite certificatul de înregistrare. Acesta conferă solicitantului dreptul de a începe activitatea economică sub forma PFA-ului.

Obligațiile Fiscale și Contabile ale unui PFA

1. Impozitul pe venit:
   • PFA-urile sunt supuse impozitului pe venit, care se calculează pe baza veniturilor nete obținute din activitatea desfășurată. Venitul net se determină fie în sistem real, pe baza contabilității în partidă simplă, fie pe baza normelor de venit stabilite de ANAF pentru anumite activități.
2. Contribuțiile sociale:
   • PFA-urile trebuie să plătească contribuții la asigurările sociale (CAS) și contribuții la asigurările de sănătate (CASS). Aceste contribuții sunt calculate pe baza veniturilor obținute și sunt obligatorii dacă venitul net anual depășește un anumit plafon stabilit de lege.
3. Taxa pe valoarea adăugată (TVA):
   • Dacă PFA-ul depășește plafonul anual de cifră de afaceri de 300.000 lei (plafonul de TVA), acesta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA și să colecteze și să verse TVA la bugetul de stat. PFA-ul poate opta și pentru înregistrarea voluntară în scopuri de TVA, chiar dacă nu depășește plafonul respectiv.
4. Registre și evidențe contabile:
   • PFA-ul trebuie să țină evidența contabilă în partidă simplă, utilizând registre specifice, cum ar fi Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți, Registrul Inventar și Registrul pentru Evidența Achizițiilor și Livrărilor (în cazul celor înregistrați în scopuri de TVA).

Avantajele și Dezavantajele unui PFA

1. Avantaje:
   • Simplitate și costuri reduse: Înființarea și administrarea unui PFA implică proceduri și costuri mai reduse comparativ cu alte forme de organizare, cum ar fi SRL-ul.
   • Flexibilitate: PFA-ul permite desfășurarea unei game variate de activități economice, cu posibilitatea de a schimba sau adăuga coduri CAEN fără proceduri complicate.
   • Impozitare simplificată: PFA-ul poate opta pentru impozitarea pe baza normelor de venit, simplificând astfel calculul impozitelor și contribuțiilor datorate.
   • Control total: Titularul PFA-ului are control total asupra deciziilor și activității desfășurate.
2. Dezavantaje:
   • Răspundere nelimitată: Titularul PFA-ului răspunde personal pentru obligațiile financiare ale afacerii, inclusiv cu bunurile personale.
   • Contribuții sociale mai mari: Comparativ cu alte forme de organizare, contribuțiile sociale pot fi mai mari, deoarece sunt calculate pe baza veniturilor obținute.
   • Limitări de creștere: PFA-ul poate întâmpina dificultăți în atragerea de finanțări externe sau în colaborarea cu parteneri de afaceri mai mari, din cauza percepției de afacere mică și a răspunderii personale.

Diferențe față de alte forme de organizare juridică

1. PFA vs. SRL (Societate cu Răspundere Limitată):
   • Răspunderea: SRL-ul oferă protecția răspunderii limitate, în timp ce PFA-ul implică răspundere nelimitată.
   • Impozitarea: SRL-ul este supus impozitului pe profit (16%) sau impozitului pe venitul microîntreprinderilor (1-3%), în timp ce PFA-ul este impozitat pe venitul net obținut.
   • Complexitatea administrativă: SRL-ul implică proceduri mai complexe de înființare și administrare, inclusiv contabilitate în partidă dublă, comparativ cu PFA-ul, care are o administrare mai simplă.
2. PFA vs. II (Întreprindere Individuală):
   • Numărul de activități: Întreprinderea Individuală poate desfășura un număr mai mare de activități economice simultan comparativ cu PFA-ul.
   • Angajare de personal: Întreprinderea Individuală poate angaja personal mai ușor decât PFA-ul, oferind astfel posibilitatea de extindere a afacerii.

Concluzie Cum funcționează un PFA.

Persoana Fizică Autorizată (PFA) reprezintă o formă flexibilă și accesibilă de organizare a activităților economice independente în România. Aceasta oferă numeroase avantaje, precum costuri reduse de înființare și administrare, simplitate în impozitare și control total asupra afacerii. Totuși, este important de menționat și dezavantajele, cum ar fi răspunderea personală nelimitată și contribuțiile sociale mai mari. Înțelegerea modului în care funcționează un PFA, a obligațiilor fiscale și a diferențelor față de alte forme de organizare juridică permite antreprenorilor să ia decizii informate și să aleagă structura care se potrivește cel mai bine nevoilor lor.