Berea este una dintre cele mai populare băuturi din lume și este considerată, în mod tradițional, drept băutura națională a multor țări europene. Deși există multe ipoteze și legende legate de originea berii în Europa, cercetările arheologice și istorice sugerează că aceasta a fost inventată de popoarele din Orientul Apropiat și că a ajuns în Europa prin triburile migratoare și schimburile comerciale.
Înainte să discutăm despre cine a adus berea în Europa, este important să înțelegem de unde a pornit această băutură. Primele indicii arheologice despre producția de bere datează din Epoca Neolitică, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, în Mesopotamia și Egiptul Antic. Aici, oamenii au descoperit că boabele de orz și alte cereale înmuiate în apă și lăsate să fermenteze produceau o băutură mai ușoară și mai puțin periculoasă decât apa contaminată de care se temeau. Și astfel, berea a devenit parte integrantă a culturii și religiei acestor civilizații.
De-a lungul timpului, berea a fost produsă și în alte regiuni ale Orientului Apropiat, precum Mesopotamia și Egiptul Antic, prin diverse metode. A fost apoi importată în regiuni mai îndepărtate prin intermediul comerțului și prin mișcările de populație. De exemplu, se crede că nilul l-au introdus berea în Grecia înainte de Epoca Clasică, iar fenicienii în Imperiul Roman, unde a devenit o băutură extrem de populară.
Dar cine a adus berea în Europa Cercetările arheologice sugerează că, în cele mai multe cazuri, aceasta a fost adusă de migranții și barbarii care au invadat și au colonizat teritoriile europene în antichitate și în Evul Mediu. De exemplu, s-a dovedit că popoarele germanice, precum vizigoții și goții, au adus cu ei cunoștințele și tehnicile de producție a berii în regiunile pe care le-au cucerit. Acest lucru a intrat în contradicție cu miturile și legende care spun că berea a fost descoperită de zeul Dionis în Grecia sau de zeul roman al berii, Berecynthia.
Un alt factor important care a contribuit la răspândirea berii în Europa a fost creștinismul, care a influențat producția și consumul acesteia. Credințele creștine interziceau consumul de băuturi alcoolice tari, cum ar fi vinul sau cognacul, dar permiteau berea ca o alternativă mai puțin periculoasă. Astfel, monahiile din mănăstirile din Europa au început să producă și să vândă bere, iar aceasta a devenit o sursă importantă de venit pentru biserică.
Pe măsură ce comerțul și schimburile culturale au prosperat în Evul Mediu, berea a devenit o băutură larg răspândită în Europa, ajungând să fie consumată de toate categoriile sociale. Producția de bere a fost apoi îmbunătățită și dezvoltată în diverse regiuni, ducând la apariția diferitelor tipuri și stiluri de bere pe care le cunoaștem astăzi.
În concluzie, deși nu putem identifica un singur inventator al berii în Europa, băutura a fost introdusă în această parte a lumii prin contribuția mai multor civilizații și popoare. De la Orientul Apropiat, a fost adusă în Europa de migranții și comercianții care au transmis cunoștințele și tehnicile de producție a berii de la o cultură la alta. Astfel, berea a devenit una dintre cele mai importante invenții ale omenirii și a rămas o băutură iubită și apreciată de mulți.
