SFÂŞIÉRE s. 1. ciopârţire, stârtecare, (pop. şi fam.) căsăpire, (Mold. şi Bucov.) hăcuire. (~ unui animal, la tăiere.) 2. sfârtecare, (înv. şi reg.) mursecare. (~ cuiva de către animalele sălbatice.) 3. rupere, spintecare, spintecat. (~ unui material textil.)
SFÂŞIÁ vb. 1. a ciopârţi, a sfârteca, (pop. şi fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoţi, a măcelări, (Mold., Bucov. şi Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. şi Bucov.) a hăcui. (A ~ un animal, la tăiere.) 2. (înv.) a (se) smăcina. (Îi ~ carnea de pe el.) 3. a sfârteca, (înv. şi reg.) a murseca. (L-au ~ lupii.) 4. a sfârteca, (înv. şi reg.) a spârcui. (L-au ~ cu săbiile.) 5. a (se) ferfeniţi, a (se) hărtăni, a (se) rupe, a (se) zdrenţui, (fam.) a (se) vărzui. (Nu mai ~ caietul!) 6. a (se) găuri, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrenţui, (pop. şi fam.) a (se) flenduri. (Haina i s-a ~ de tot.) 7. a rupe, a spinteca, (înv.) a sparge. (Îşi ~ hainele şi-şi smulgea părul.) 8. a (se) zdrenţui, (reg.) a (se) petici, (prin Olt. şi Munt.) a (se) şofili. (Cearşaful s-a ~.)
