Alb ≠ negru
URZICĂ ÁLBĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
STÂRC ALB MÍC s. v. bâtlan mic.
ROTOŢELE-ÁLBE s. pl. v. strănutătoare.
ROTOŢELE-ÁLBE s. pl. (BOT.; Achillea ptarmica) (reg.) strănutătoare, iarbă-de-strănutat.
RAPIŢĂ ÁLBĂ s. v. muştar.
PRONTOSIL ÁLB s. v. sulfanilamidă.
PRAF ÁLB s. v. cocaină.
POALĂ-ÁLBĂ s. v. leucoree.
MOLOTRU ÁLB s. v. sulfină.
LEMN-CU-BOABELE-ÁLBE s. v. hurmuz.
LEMN-ÁLB s. v. salcâm.
FURNICĂ ÁLBĂ s. v. termită.
FLUTURE-ÁLB s. v. albiliţă, fluture-de-varză.
ERODIU ÁLB s. v. egretă, stârc alb.
CEAPĂ-ÁLBĂ s. v. praz.
BÂTLAN ÁLB s. v. egretă, stârc alb.
ALBUL ÓCHIULUI s. v. sclerotică.
ALB adj., s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Om cu părul ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balenă v. spermanţet; alb de barită v. sulfat de bariu; alb de plumb = ceruză, (înv.) ştiubeci; alb de titan v. bioxid de titan; alb de zinc v. oxid de zinc. 4. s. (ZOOL.) albul-mijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol, nescris. (Rând ~ pe o foaie scrisă.)
