Adus ≠ drept
A aduce ≠ a duce
ADÚS adj. 1. aplecat, cocârjat, cocoşat, curbat, gârbov, gârbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strâmb, strâmbat, sucit. (Cu spatele ~.) 2. v. coroiat. 3. încovoiat, îndoit, rotilat. (Paloş ~.)
ADÚCE vb. I. 1. v. duce. 2. v. îndoi. 3. a cauza, a pricinui, a produce, a provoca. ( A ~ mari daune statului.) 4. a crea, a produce, a realiza. (~ mari beneficii.) II. v. semăna.
