Sfânta Parascheva, cunoscută și sub numele de Sfânta Parascheva de la Iași sau Ocrotitoarea Moldovei, este una dintre cele mai iubite sfinte din Biserica Ortodoxă Română. Născută în secolul al XI-lea în Epivata (azi satul Selimpașa din Turcia), Sfânta Parascheva este venerată pentru viața sa dedicată credinței și pentru minunile asociate moaștelor sale. Este sărbătorită anual pe data de 14 octombrie, zi cunoscută sub numele de „Hramul Sfintei Parascheva”.
Viața Sfintei Parascheva
Origini și copilărie
Sfânta Parascheva s-a născut într-o familie creștină bogată, în satul Epivata, lângă Constantinopol. Încă din copilărie, a dovedit o mare evlavie, fiind atrasă de învățăturile creștine. Se spune că la vârsta de doar 10 ani a auzit în biserică versetul: „Cine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze” (Marcu 8:34). Aceste cuvinte i-au marcat profund viața.
Viața monahală
După moartea părinților săi, Parascheva a ales să-și împartă averea săracilor și să se retragă în mănăstire. A călătorit în diverse locuri, inclusiv în Țara Sfântă, dedicându-se unei vieți de rugăciune și ascetism. Conform tradiției, Sfânta Parascheva a trăit o perioadă într-o comunitate monahală de lângă Iordan, unde s-a dedicat complet lui Dumnezeu.
Trecerea la cele veșnice
Sfânta Parascheva s-a întors în satul natal înainte de a muri, la o vârstă tânără. După moartea sa, trupul ei a fost îngropat fără a se ști inițial de sfințenia sa. După mai mulți ani, moaștele ei au fost descoperite în mod miraculos, fiind neputrezite, și au început să fie cinstite de credincioși.
Moaștele Sfintei Parascheva
Moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse în Moldova în anul 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, domnitor al Moldovei. Acesta le-a primit ca dar din partea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, în semn de recunoștință pentru ajutorul financiar oferit.
Moaștele sunt păstrate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde mii de credincioși vin anual în pelerinaj pentru a se ruga și a cere ajutorul sfintei. Se spune că Sfânta Parascheva este făcătoare de minuni, iar numeroase mărturii despre vindecări miraculoase și ajutor divin sunt legate de cinstirea ei.
Cinstirea și sărbătorirea Sfintei Parascheva
În România
Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar este venerată și în alte părți ale țării. 14 octombrie, ziua în care este prăznuită, atrage anual zeci de mii de pelerini la Iași. Cu această ocazie, moaștele sfintei sunt scoase din Catedrală și așezate într-un baldachin special pentru a fi venerate de credincioși.
În alte țări
Sfânta Parascheva este venerată și în alte țări ortodoxe, precum Grecia, Bulgaria și Serbia, unde este cunoscută sub numele de Sfânta Petka. De asemenea, numeroase biserici și mănăstiri din aceste țări îi poartă hramul.
Minuni și tradiții asociate cu Sfânta Parascheva
Sfânta Parascheva este considerată protectoarea celor bolnavi, săraci și aflați în suferință. Credincioșii obișnuiesc să-i ceară ajutorul în problemele personale, iar mulți mărturisesc că au primit binecuvântări și vindecări miraculoase în urma rugăciunilor.
De asemenea, în tradiția populară românească, Sfânta Parascheva este asociată cu schimbarea vremii. Se spune că, dacă în ziua de 14 octombrie plouă, iarna va fi grea, iar dacă este soare, iarna va fi blândă.
Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva
Originea pelerinajului
Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva este o tradiție care datează din anul 1641, când moaștele au fost așezate în biserica „Trei Ierarhi” din Iași, ctitorită de domnitorul Vasile Lupu. După construirea Catedralei Mitropolitane din Iași, în anul 1889, moaștele au fost mutate aici, devenind un punct central al vieții religioase ortodoxe din România.
Pelerinajul modern
Astăzi, pelerinajul la Sfânta Parascheva este cel mai mare eveniment religios ortodox din România. Cu ocazia sărbătorii din 14 octombrie, credincioșii vin din toate colțurile țării pentru a se închina la moaște și a primi binecuvântare. Pelerinajul începe cu câteva zile înainte, iar în unele cazuri, cozile de credincioși care așteaptă să ajungă la raclă se întind pe mai mulți kilometri.
Ceremonialul include:
- Procesiunea Calea Sfinților, în care moaștele Sfintei Parascheva sunt scoase din Catedrală și purtate prin Iași, însoțite de preoți, călugări și credincioși.
- Sfânta Liturghie, oficiată de Înaltpreasfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, alături de alți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Minuni relatate în timpul pelerinajelor
Credincioșii povestesc numeroase cazuri de vindecări miraculoase și alte intervenții divine asociate cu rugăciunile către Sfânta Parascheva. Se spune că mulți pelerini au simțit o alinare sufletească și trupească după participarea la hram.
Tradiții populare asociate cu Sfânta Parascheva
Credințe și obiceiuri
În tradiția populară românească, Sfânta Parascheva este considerată o ocrotitoare a familiei, a gospodăriei și a celor aflați în nevoi. Unele tradiții includ:
- Prevestirea vremii: Dacă în ziua de 14 octombrie plouă, iarna va fi aspră; dacă este soare, iarna va fi blândă.
- Postul și rugăciunea: Credincioșii țin post și se roagă cu evlavie pentru sănătate, belșug și ocrotire.
- Curățarea casei și a gospodăriei: În unele regiuni, gospodinele fac curățenie înainte de sărbătoare, simbolizând purificarea spirituală.
Tradiții culinare
În ziua Sfintei Parascheva, în unele regiuni din Moldova, gospodinele prepară bucate speciale, cum ar fi:
- Coliva, oferită de pomană pentru sufletele celor adormiți.
- Plăcintele cu dovleac sau poalele-n brâu, preparate tradiționale moldovenești.
Influența Sfintei Parascheva în alte culturi ortodoxe
Sfânta Parascheva este venerată în întreaga lume ortodoxă, sub diverse nume și forme de cinstire.
În Grecia
În Grecia, Sfânta Parascheva este cunoscută sub numele de Agia Paraskevi și este considerată o ocrotitoare a vederii. Numeroase biserici și mănăstiri din Grecia îi poartă hramul, iar sărbătoarea ei este marcată cu procesiuni și rugăciuni speciale.
În Bulgaria
În Bulgaria, Sfânta este cunoscută sub numele de Petka Tarnovska, fiind una dintre cele mai importante sfinte ale Bisericii Ortodoxe Bulgare. Moaștele sale au fost păstrate pentru o perioadă în capitala medievală a Bulgariei, Veliko Tarnovo, înainte de a fi mutate la Constantinopol.
În Serbia
În Serbia, Sfânta Parascheva este venerată sub numele de Sveta Petka. Numeroase mănăstiri și izvoare cu ape tămăduitoare îi sunt dedicate, iar credincioșii îi cer ajutorul în cazuri de boală și suferință.
În alte regiuni
Sfânta Parascheva este venerată și în Ucraina, Rusia și alte țări ortodoxe, fiind considerată un simbol al sfințeniei și al vieții ascetice.
Surse:
- Biserica Ortodoxă Română - https://www.patriarhia.ro
- Mitropolia Moldovei și Bucovinei - https://www.mmb.ro
- Enciclopedia Ortodoxiei - Volumul II, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010
- Pelerinajul la Iași - https://www.pelerinajeiasi.ro
- Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Mircea Păcurariu, Editura Trinitas, 1997.
- Pelerinajele Ortodoxiei, Editura Doxologia, 2015.
- Tradiții și obiceiuri din Moldova, Maria Olaru, Editura Universitaria, 2008.
