Diferența dintre Allah și Dumnezeu este una complexă și implică atât aspecte teologice, cât și culturale, legate de modul în care este percepută divinitatea în cele trei mari religii monoteiste: islamul, creștinismul și iudaismul. Deși Allah și Dumnezeu se referă la aceeași idee fundamentală a unei divinități supreme unice, diferențele de context religios, limbaj și înțelegere a naturii divine creează distincții importante între aceste două concepte.

1. Semnificația lingvistică

• Allah este cuvântul arab pentru Dumnezeu și este utilizat în mod exclusiv de către musulmani și vorbitorii de limbă arabă pentru a se referi la divinitatea supremă. "Allah" provine din contracția cuvintelor arabe "al" (articolul hotărât „cel”) și "ilah" (divinitate sau zeu), astfel că termenul înseamnă literalmente "Dumnezeul" sau "Singurul Dumnezeu". În limba arabă, acest termen nu este specific doar islamului, ci este folosit și de către creștinii arabi pentru a se referi la Dumnezeu.
• Dumnezeu, în schimb, este termenul folosit în majoritatea limbilor de origine indo-europeană pentru a desemna divinitatea supremă. Cuvântul provine din rădăcina indo-europeană "deiwos", care înseamnă "zeu" sau "cel strălucitor", și a evoluat în limba română prin intermediul limbii latine. În creștinism, Dumnezeu este folosit pentru a desemna ființa supremă, creatorul universului, în tradițiile iudeo-creștine.

Astfel, diferența lingvistică este dată în principal de contextul cultural și limba în care este utilizat termenul. În arabă, "Allah" desemnează divinitatea unică, dar, în esență, cuvântul este echivalent cu "Dumnezeu" în alte limbi, având aceeași funcție de a denumi divinitatea supremă.

2. Contextul religios și teologic

• În islam, Allah este numele propriu al divinității supreme, singurul Dumnezeu adevărat. Conceptul fundamental al islamului, tawhid, subliniază unitatea absolută a lui Allah, care nu poate fi împărțit în mai multe persoane sau entități. Allah este considerat atotputernic, omniscient și atotprezent, dar în același timp de necuprins și incomparabil cu orice altceva din creație. Allah este creatorul universului și guvernatorul absolut al tuturor lucrurilor. În islam, Allah nu are forme fizice și nu poate fi reprezentat vizual. Islamul respinge ideea de pluralitate în Dumnezeu, considerând orice încercare de a-l împărți (cum ar fi conceptul Trinității) drept politeism (shirk), care este unul dintre cele mai mari păcate.
• În creștinism, Dumnezeu este de asemenea considerat divinitatea supremă, dar înțelegerea sa variază, în special datorită conceptului de Trinitate. Creștinii cred în un singur Dumnezeu care se manifestă în trei persoane distincte: Tatăl, Fiul (Isus Hristos) și Duhul Sfânt. Acest concept al Trinității nu este o formă de politeism, ci o doctrină complexă care afirmă că cele trei persoane sunt coegale și coeternice, fiind de aceeași esență divină. Astfel, deși creștinii cred într-un singur Dumnezeu, percepția lor despre natura divinității este diferită de cea islamică prin această înțelegere a Trinității.
• În iudaism, Dumnezeu (Yahweh, Elohim) este considerat, de asemenea, un Dumnezeu unic, creatorul universului, dar iudaismul nu acceptă conceptul Trinității și vede divinitatea într-o manieră unitară, mai apropiată de viziunea islamică asupra lui Allah. Totuși, în iudaism, Dumnezeu este văzut ca fiind într-o relație specială cu poporul ales, iar percepția sa despre revelație și legământ (cu Avraam și Moise) diferă de islam.

3. Atributele și natura divină

• Allah, conform învățăturii islamice, este descris prin 99 de nume sau atribute care reflectă diferitele sale caracteristici, printre care: Ar-Rahman (Milostivul), Ar-Rahim (Îndurătorul), Al-Malik (Regele), Al-Quddus (Cel Sfânt), Al-Alim (Atotștiutorul) etc. Aceste nume subliniază atributele lui Allah de compasiune, justiție, atotputernicie și milă. Totuși, Allah rămâne de necuprins și de neînțeles pe deplin pentru mintea umană, fiind transcendent și inaccesibil prin simțuri. Revelația coranică, considerată a fi cuvântul direct al lui Allah, îl prezintă pe Allah ca fiind implicat în viața umană, dar fără să își piardă caracterul suprem și absolut.
• Dumnezeu, în creștinism, este înțeles și ca un Dumnezeu personal. Isus Hristos, considerat a doua persoană a Trinității, se întrupează ca om pentru a aduce mântuire umanității. Aceasta este o diferență majoră față de islam, unde Allah nu poate fi conceput ca devenind om sau luând o formă umană. Iubirea și milostivirea sunt esențiale pentru atributele divine din creștinism, unde Dumnezeu este văzut ca fiind aproape de om și accesibil prin intermediul rugăciunii și al experienței personale. Creștinismul subliniază importanța relației personale dintre Dumnezeu și om, ceea ce face ca imaginea lui Dumnezeu să fie mai apropiată și mai intimă decât cea a lui Allah, perceput ca fiind mai transcendent în islam.

4. Revelația și Scriptura

• În islam, revelația supremă a lui Allah este Coranul, care este considerat cuvântul literal al lui Allah transmis profetului Mahomed prin îngerul Gabriel. Coranul este ghidul absolut pentru viața musulmanilor, fiind complet și final. Revelația în islam este percepută ca fiind directă și inalterabilă, iar Coranul este văzut ca fiind fără eroare, un ghid divin pentru toate aspectele vieții.
• În creștinism, revelația divină vine prin intermediul Bibliei, care cuprinde Vechiul Testament (împărtășit cu iudaismul) și Noul Testament, care descrie viața, moartea și învierea lui Isus Hristos. Creștinii consideră că Dumnezeu s-a revelat în mod final prin Hristos, care este văzut ca Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul umanității. Spre deosebire de islam, care consideră Coranul ca fiind revelația finală și directă, creștinismul vede Biblia ca o relatare a revelării progresive a lui Dumnezeu de-a lungul istoriei, culminând cu Isus Hristos.

5. Percepția în practică religioasă

• În islam, Allah este invocat zilnic prin rugăciunile obligatorii (Salah), care sunt un pilon esențial al credinței. Musulmanii sunt obligați să își exprime credința în Allah și să îi ceară ghidare prin rugăciuni și practici ritualice stricte. Allah este considerat suveran absolut, iar orice acțiune a credinciosului trebuie să fie conformă cu voința sa.
• În creștinism, Dumnezeu este venerat prin rugăciuni personale și colective, dar relația dintre credincios și Dumnezeu este adesea văzută ca fiind mai personală și interactivă. Rugăciunile și slujbele religioase variază în funcție de tradițiile creștine, iar credincioșii se roagă lui Dumnezeu prin intermediul lui Isus Hristos sau al Duhului Sfânt.

Diferențele dintre Allah și Dumnezeu reflectă în principal contextul religios și teologic în care fiecare concept este folosit. Deși ambele denumiri se referă la singurul Dumnezeu în religii monoteiste, Allah este un concept specific islamului, care subliniază unitatea absolută și transcendența divină, în timp ce Dumnezeu în creștinism este înțeles prin prisma Trinității și a întrupării în Isus Hristos, subliniind o relație mai personală între divinitate și om.