Sunt caracteristici esentiale ale obiectelor si pot fi considerate semne sau simboluri distincte. In lingvistica, atributele sunt parti secundare ale unei propozitii care determina un substantiv sau echivalentul acestuia. De exemplu, cuvantul "caine" are atributul de a fi un mamifer, astfel incat o propozitie de genul "Cainele m-a muscat" ar insemna ca, cainele l-a muscat pe vorbitor. Atributele sunt parti secundare ale propozitiilor care determina fie substantive, fie inlocuitori ai acestora. Atributul substantival in dativ determina doar substantivele nearticulate! Atributele pot fi de asemenea calitati ale substantelor. De exemplu, fierul are atributul de a fi un metal, astfel incat o propozitie de genul "Fierul este fierbinte" ar insemna ca fierul este foarte fierbinte. Atributele pot fi si atribute divine, cum ar fi perfectiunile atribuite lui Dumnezeu, altele decat propria sa esenta. De exemplu, atributul de a fi iubitor este un atribut divin care ii este atribuit lui Dumnezeu in multe religii.
