Ai observat pete albe pe piele și nu știi ce înseamnă? Vitiligo ridică multe semne de întrebare, iar incertitudinea poate crea un disconfort real, mai ales dacă se produce o schimbare vizibilă. Află ce presupune diagnosticul, de ce apare, cum poate fi recunoscută și gestionată această afecțiune medicală.
Vitiligo se numără printre afecțiunile cutanate autoimune cele mai frecvente, caracterizată de apariția unor zone depigmentate pe piele, adică pete albe. Aceste zone se observă ușor fiind perfect delimitate de pielea sănătoasă. Cauza principală constă în atacul sistemului imunitar asupra celulelor producătoare de pigment (melanocite).
Vitiligo devine vizibil când pe piele apar pete albe care nu provoacă durere sau mâncărimi. Aceste pete apar frecvent pe față, mâini, picioare sau în jurul gurii și nasului. Pe scalp sau sprâncene, firele de păr se pot decolora rapid (leucotrichie).
Vitiligo nu se manifestă la fel pentru toți pacienții. Această boală autoimună prezintă două tipuri principale:
Mai există și alte forme, cum ar fi vitiligo focal, unde petele sunt izolate și nu urmează tipare clare, sau vitiligo generalizat, cu leziuni extinse pe corp. Forma și extinderea afectării influențează deciziile de tratament. Pentru a stabili tipul bolii, consultă un medic dermatolog.
Specialiștii consideră că vitiligo apare din cauza unei reacții autoimune, când organismul atacă propriile melanocite. Afecțiunea poate fi izolată sau asociată altor probleme autoimune (de exemplu tiroidita sau diabetul).
Factorii care pot declanșa vitiligo includ:
Chiar dacă vitiligo nu creează disconfort fizic și nu este o afecțiune contagioasă, efectul psiho-emoțional poate fi intens. Adolescenții și copiii simt mai acut presiunea socială și schimbările legate de aspectul fizic. Mulți evită activități de grup, în special cele care implică expunerea pielii (piscină, sporturi).
Consultul dermatologic reprezintă primul pas. Medicul evaluează petele prin inspecție directă și discută istoricul tău medical. Uneori folosește lampa Wood, care pune în evidență zonele depigmentate sub lumină ultravioletă. Analizele de sânge pot completa evaluarea pentru detectarea eventualei asocieri cu alte boli autoimune.
Obiectivul principal al tratamentului este să stopeze extinderea leziunilor și, acolo unde e posibil, să redea culoarea pielii afectate. Tratamentul diferă de la persoană la persoană, în funcție de numărul și localizarea petelor. Medicul dermatolog stabilește schema potrivită, monitorizează evoluția și ajustează terapia după caz.
Exemple de opțiuni terapeutice:
Nu există garanții privind gradul de repigmentare și niciun tratament nu funcționează identic la toți pacienții. Supraveghează orice modificare și consultă-ți dermatologul periodic.
Anumite obiceiuri te ajută să reduci riscul extinderii petelor:
Măsurile de prevenție nu împiedică mereu progresul bolii, dar scad riscul de complicații. O rutină adaptată te ajută să previi arsurile, infecțiile locale și să gestionezi mai bine impactul vizual.
Acest material oferă informații cu scop educațional și nu înlocuiește consultația unui medic. Oricând observi modificări ale pielii sau ai orice întrebare despre sănătatea ta, adresează-te unui specialist.