Termenul „lumină” se referă la radiația vizibilă care este percepută de ochi și care permite vedere. Este o formă de energie electromagnetică care se propagă sub formă de unde și particule. Lumina poate fi naturală, provenind de la surse precum soarele, sau artificială, provenind de la surse create de om, precum becurile.
Definiție:
- Lumină (substantiv) – radiația electromagnetică vizibilă care permite percepția obiectelor prin intermediul vederii; fenomenul fizic care face posibilă vederea și iluminarea spațiilor.
Exemple de folosință:
- „Dimineața, lumina soarelui pătrunde prin feronerie și umple camera cu o strălucire caldă.”
- „În timpul lucrărilor de renovare, am instalat lămpi cu LED pentru a aduce mai multă lumină în birou.”
- „Luminile orașului se reflectă în apă, creând un peisaj nocturn strălucitor și vibrant.”
- „După ce a citit mesajul, a fost iluminat de o nouă înțelegere, găsind soluția problemei care îl frământa.”
În plus față de sensul fizic, „lumină” poate avea și conotații metaforice, referindu-se la claritate, înțelepciune sau înțelegere. De exemplu, cineva poate spune că a „văzut lumina” într-o situație, însemnând că a înțeles ceva important.
