Dintre acesti inventatori, se spune ca Arhimede a folosit pentru prima data conceptul de scripete in jurul anului 3 î.Hr. El a proiectat un dispozitiv mecanic de ridicare a apei, cunoscut sub numele de "bula lui Arhimede". Astfel, el a pus bazele teoriei multiplilor scripeti, care a dus apoi la dezvoltarea altor tipuri de scripete, precum arcul închis și vitezometrul.

In secolul al XVI-lea, unul dintre cei mai cunoscuți artisti și inventatori, Leonardo da Vinci, a încercat sa îmbunătățească scripetele cu ajutorul inelului cu ghimpi, care sa permita creșterea numărului de scripeti pentru a obține o putere mai mare.

Anul 1687 a reprezentat o etapă importantă în istoria scripetelor datorită teoriei generale a mișcării și a atracției gravitaționale elaborată de Isaac Newton, care a dus la o mai bună înțelegere a funcționării scripetelor.

În secolul al XIX-lea, o serie de inovatori și ingineri, printre care Joe Ballantyne și Robert Stephenson, au îmbunătățit și au aplicat în mod practic scripetele în construcția de poduri, ceea ce a dus la o explozie în domeniul construcțiilor și la apariția unor noi tipuri de scripete, cum ar fi scripetele hidraulice și pneumatice.

Astfel, putem spune că descoperirea scripetelor a fost un proces evolutiv care a început în Grecia Antică și a continuat prin aportul unor mari personalități din diferite perioade de timp. Utilizarea scripetelor a contribuit semnificativ la dezvoltarea tehnicilor de construcție și a jucat un rol esențial în construirea unora dintre cele mai impresionante structuri din lume. În prezent, scripetele sunt folosite în diverse domenii, de la mașini și echipamente industriale până la mașinile de ridicat și construcțiile mari.