Timpuriu ≠ târziu
TIMPURÍU adj., adv. 1. adj. precoce, văratic, (rar) precopt, (reg.) oarzăn, orzatic, orzesc, primăriu, scorumnic, (Transilv. şi Ban.) pârgav, pârgaviţ. (Mere ~ii.) 2. adv. devreme, (pop.) degrabă. (Astăzi se culcă ~.)
RENAŞTERE TIMPURÍE s. (IST., ARTE) v. quattro-cento.
MERCANTILISM TIMPURÍU s. (EC.) sistem monetar.