SPINTECÁT s. 1. v. tăiere. 2. despicare, spintecare. (~ul pântecelui.) 3. crăpare, crăpat, despicare, despicat, spargere, spart, spintecare, tăiat, tăiere. (~ul lemnelor de foc.) 4. rupere, sfâşiere, spinte-care. (~ul unui material textil.)
SPINTECÁT adj. 1. despicat. (Cu pântecele ~.) 2. crăpat, despicat, spart, tăiat. (Lemne de foc ~.) 3. rupt, sfâşiat, (înv.) spart. (Cu hainele ~.)
SPINTECÁ vb. v. diseca.
SPINTECÁ vb. 1. v. tăia. 2. a despica. (I-a ~ pântecele.) 3. a crăpa, a despica, a sparge, a tăia, (reg.) a sfărâma. (A ~ lemne pentru foc.) 4. a (se) despica, a (se) tăia. (Plugul ~ brazde adânci.) 5. a rupe, a sfâşia, (înv.) a sparge. (Îşi ~ hainele şi-şi smulgea părul.)
