Definiție și ce înseamnă cărăeală

[Șăineanu, ed. VI] cărăeală f. cicăleală: apoi cam cu cărăeala, cam cu sila fu nevoit să treacă ISP. [V. cărăi].

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Scriban] căruléan n., pl. ene (d. car 2). Maram. Car mic. Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] CĂRUNTA vb. I v. cărunți. 2. [MDA2] cărunta vi [At: DA / […]
1. [DEX '09] CĂRUNTA vb. I v. cărunți. 2. [DEX '09] CĂRUNȚI, cărunțesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] CĂRUNTEȚE s. f. Faptul de a fi cărunt, cărunțeală, cărunție; p. ext. […]
1. [DEX '09] CĂRUNTEȚE s. f. Faptul de a fi cărunt, cărunțeală, cărunție; p. ext. […]
1. [DEX '09] CĂRUNȚEALĂ s. f. Căruntețe. – Cărunți + suf. -eală. 2. [MDA2] cărunțeală […]
1. [DEX '09] CĂRUNȚI, cărunțesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A încărunți. [Var.: cărunta vb. I] […]
1. [DEX '09] CĂRUNȚIE s. f. (Rar) Căruntețe. – Cărunt + suf. -ie. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro