Definiție și ce înseamnă cărulean

[Scriban] căruléan n., pl. ene (d. car 2). Maram. Car mic.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂRTURĂREASĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. […]
1. [DEX '09] CĂRTURĂRESC, -EASCĂ, cărturărești, adj. De cărturar. – Cărturar + suf. -esc. 2. […]
1. [DEX '09] CĂRTURĂREȘTE adv. (Rar) Ca un cărturar, în felul cărturarilor. – Cărturar + […]
1. [DEX '09] CĂRTURĂRIE s. f. (Rar) Învățătură, erudiție. – Cărturar + suf. -ie. 2. […]
1. [DEX '98] CĂRTURĂRIME s. f. (Rar) Mulțime de cărturari. – Cărturar + suf. -ime. […]
[DCR2] cărtărescian, -ă adj. (lit.) Specific textelor scrise de M. Cărtărescu ◊ „Două sunt obiectivele […]
1. [DEX '09] CĂRUCEAN, cărucene, s. n. (Rar) Căruț (1). – Căruț + suf. -ean. […]
1. [DEX '09] CĂRUCER, căruceri, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Căruță + suf. -ar. 2. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro