Definiție și ce înseamnă cărturărime

1. [DEX '98] CĂRTURĂRIME s. f. (Rar) Mulțime de cărturari. – Cărturar + suf. -ime.

2. [Scriban] cărturăríme f. Pătură cultă, intelectualitate.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] cărsincă sf [At: H I, 24 / Pl: nct / E: ucr красинцина] […]
1. [MDA2] cărticică sf [At: (a. 1810) IORGA, S. D. XII, 202 / Pl: ~icele […]
1. [MDA2] cărticică sf [At: (a. 1810) IORGA, S. D. XII, 202 / Pl: ~icele […]
1. [MDA2] cărtige sfp [At: VICIU, GL. / V: ~igi / E: nct] (Reg) Rotilele […]
1. [DEX '09] CĂRTURAR, cărturari, s. m. Învățat, erudit; savant. – Din ngr. hartulários. 2. […]
1. [DEX '09] CĂRTURĂREASĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. […]
1. [DEX '09] CĂRTURĂRESC, -EASCĂ, cărturărești, adj. De cărturar. – Cărturar + suf. -esc. 2. […]
1. [DEX '09] CĂRTURĂREȘTE adv. (Rar) Ca un cărturar, în felul cărturarilor. – Cărturar + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro