Viteza este definita ca fiind marimea fizica care masoara distanta parcursa intr-un interval de timp dat. De-a lungul istoriei, mai multe personalitati si oameni de stiinta au contribuit la descoperirea si intelegerea vitezei. Insa, daca ar trebui sa alegem o singura persoana a carei munca a fost cruciala pentru descoperirea vitezei, aceea ar fi Isaac Newton.
In secolul al XVII-lea, Isaac Newton a dezvoltat cele trei legi ale miscarii, cunoscute acum sub numele de legile lui Newton. Aceste legi au deschis calea catre intelegerea vitezei, deoarece au demonstrat cum obiectele se misca si cum fortele influenteaza viteza lor. Prima lege a lui Newton, cunoscuta si sub numele de legea inerției, afirma ca un obiect sta in repaus sau se misca cu viteza constanta, pana cand o forta externa actioneaza asupra lui. Aceasta lege a fost fundamentala pentru intelegerea vitezei, deoarece a aratat ca obiectele se misca intr-un anumit mod si au nevoie de o forta pentru a schimba acest mod de miscare.
A doua lege a lui Newton, cunoscuta si sub numele de legea miscarii, afirma ca forta este direct proportionala cu masa si acceleratia obiectului. Aceasta lege a permis calculele matematice pentru determinarea vitezei, caci ea exprima relatia dintre forta (care influenteaza viteza) si acceleratia (care este legata de viteza). Prin urmare, Newton a oferit un cadru teoretic solid pentru a intelege cum functioneaza viteza.
A treia lege a lui Newton, cunoscuta si sub numele de legea actiune-Reactiune, afirma ca pentru fiecare actiune exista o reactiune egala si opusa. Aceasta inseamna ca forta care actioneaza asupra unui obiect, are un efect echilibrat si opus asupra sursei care a generat acea forta. In ceea ce priveste viteza, aceasta lege este importanta deoarece arata cum actiunile si reactiunile pot influenta si schimba viteza unui obiect.
De asemenea, Newton a contribuit si la inventarea calculelor diferentiale si integrale, care sunt esentiale pentru calcularea vitezei si acceleratiei. Aceste tehnici matematice au permis oamenilor de stiinta sa faca calcule mai precise si mai complexe legate de viteza si miscare.
In concluzie, chiar daca alte personalitati si oameni de stiinta au adaugat contributii esentiale la descoperirea vitezei, meritele celei mai mari revin lui Isaac Newton. Prin legile sale ale miscarii, precum si prin inventarea calculului diferential si integral, isaac Newton a oferit un cadru teoretic si matematic solid pentru a intelege si a calcula viteza. Astfel, putem spune ca Newton este descoperitorul vitezei.