Tensiometrul este un instrument medical folosit pentru a determina presiunea sangelui dintr-o artera. Acesta a fost inventat in anul 1881 de catre medicul si fiziologul italian Scipione Riva-Rocci.
Scipione Riva-Rocci s-a nascut pe 7 august 1863 in Verona, Italia. A studiat medicina la universitatile din Padova si Roma, devenind medic de familie in Verona. Aici a desfasurat o activitate de cercetare in domeniul fiziologiei si medicinii interne.
Inspirat de intersul sau pentru determinarea presiunii sangelui, Riva-Rocci a inceput sa lucreze la un instrument care sa il masoare cu usurinta. El s-a bazat pe metoda de compresiune a arterei prin utilizarea unei benzute de cauciuc (mai tarziu cunoscuta sub numele de manseta) si a unui manometru pentru a masura forta de stopare a pulsului.
In acea perioada, Riva-Rocci a colaborat cu un alt medic italian, Carlo Forlanini, care a contribuit la perfectionarea instrumentului. Astfel, in anul 1896, a fost brevetat "sfigmomanometrul", o combinatie a cuvintelor grecesti "sfigmo" (puls) si "manometru" (pentru masurarea presiunii).
Tensiometrul este un instrument esential in practica medicala, fiind folosit pentru diagnosticarea hipertensiunii arteriale, afectiune care poate conduce la numeroase probleme de sanatate, cum ar fi atacul de cord sau accidentul vascular cerebral. De-a lungul timpului, tensiometrul a evoluat, fiind dezvoltate diverse tehnici de masurare, dar principiul inventat de Riva-Rocci ramane valabil si astazi.
In concluzie, putem afirma ca tensiometrul a fost descoperit de medicul italian Scipione Riva-Rocci, datorita pasiunii si curiozitatii sale pentru determinarea presiunii sangelui. Contributiile sale in domeniul medicinei au avut un impact semnificativ asupra diagnosticului si tratarea afectiunilor cardiovasculare, facand din Riva-Rocci unul dintre pionierii medicinei moderne.