Firul narativ reprezintă succesiunea logică a evenimentelor dintr-o operă literară narativă (povestire, roman, basm etc.). Este structura principală a poveștii, care ghidează cititorul prin desfășurarea acțiunii.

Caracteristici ale firului narativ:

✔️ Are o desfășurare cronologică sau non-cronologică
✔️ Conține personaje și acțiuni interconectate
✔️ Poate fi simplu (o singură poveste) sau complex (mai multe fire narative)

Structura firului narativ

1. Expozițiunea – prezentarea personajelor, a locului și timpului acțiunii
2. Intriga – apare un conflict sau o problemă care declanșează acțiunea
3. Desfășurarea acțiunii – evenimente care conduc spre punctul culminant
4. Punctul culminant – momentul de maximă tensiune din poveste
5. Deznodământul – rezolvarea conflictului și încheierea poveștii

Exemple de fire narative

📖 În „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, firul narativ urmărește aventurile copilăriei lui Nică.
📖 În „Harap-Alb” de Ion Creangă, firul narativ descrie călătoria inițiatică a eroului.
📖 În „Enigma Otiliei” de George Călinescu, firul narativ prezintă maturizarea lui Felix și relația sa cu Otilia.

Concluzie

Firul narativ este coloana vertebrală a unei povești, reprezentând modul în care evenimentele sunt legate între ele pentru a crea un sens logic și captivant.