fbpx
Care este diferența dintre tranzistor PNP și NPN

Care este diferența dintre tranzistor PNP și NPN?

Diferența dintre un tranzistor PNP și un tranzistor NPN constă în polaritatea materialelor semiconductoare utilizate, direcția fluxului de curent, modul de control al circuitului și tipul de aplicații în care sunt utilizate. Ambele tipuri de tranzistori fac parte din categoria tranzistorilor bipolari (BJT - Bipolar Junction Transistor), care sunt componente electronice esențiale folosite pentru amplificarea și comutarea semnalelor electronice.

1. Definiția și funcționarea tranzistorului bipolar

Un tranzistor bipolar (BJT) este un dispozitiv semiconductor format din trei straturi de material semiconductor care formează două joncțiuni: o joncțiune între straturile de tip P (cu găuri majoritare) și N (cu electroni majoritari). Cele trei terminale ale unui tranzistor bipolar sunt:

  • Emitorul (E) – terminalul prin care curentul iese sau intră.
  • Baza (B) – terminalul de control care controlează fluxul de curent între emitor și colector.
  • Colectorul (C) – terminalul care primește curentul din emitor, controlat de bază.

Tranzistorii bipolari se împart în două tipuri, NPN și PNP, în funcție de modul în care sunt aranjate straturile semiconductoare și direcția fluxului de curent.

2. Tranzistorul NPN: Definiție și caracteristici

Un tranzistor NPN este alcătuit din două straturi de material semiconductor de tip N (cu electroni ca purtători majoritari) care încadrează un strat intermediar de tip P (cu găuri ca purtători majoritari). Așadar, structura acestuia este N-P-N, iar funcționarea sa se bazează pe fluxul de electroni între colector și emitor, controlat de curentul din bază.

a. Funcționarea tranzistorului NPN:

  • Într-un tranzistor NPN, baza trebuie să fie polarizată pozitiv față de emitor (adică o tensiune pozitivă trebuie aplicată între bază și emitor) pentru a permite trecerea curentului.
  • Atunci când se aplică un curent mic la baza tranzistorului, acest curent controlează un curent mult mai mare care circulă între colector și emitor.
  • Curentul de colector (I<sub>C</sub>) este principalul curent care trece prin tranzistor și depinde de curentul de bază (I<sub>B</sub>) și de curentul de emitor (I<sub>E</sub>), respectând relația I<sub>C</sub> ≈ I<sub>E</sub> (deoarece curentul de bază este mult mai mic în comparație cu ceilalți doi).

b. Direcția fluxului de curent:

  • Într-un tranzistor NPN, curentul principal circulă de la colector la emitor, controlat de curentul aplicat pe bază. Curentul de bază este de asemenea direcționat de la bază către emitor, adică electronii se deplasează dinspre bază spre emitor și apoi spre colector.
  • Fluxul de curent este guvernat de electroni, ceea ce înseamnă că purtătorii de sarcină majoritari sunt electronii. Aceasta este o diferență majoră față de tranzistorul PNP, unde purtătorii majoritari sunt găurile.

c. Utilizări și aplicații:

  • Tranzistorii NPN sunt cei mai comuni și sunt folosiți în diverse aplicații de amplificare și comutare, fiind preferați pentru circuite de înaltă performanță și viteză mare, deoarece electronii, ca purtători de sarcină, au mobilitate mai mare decât găurile, ceea ce face tranzistorii NPN mai eficienți în anumite condiții.
  • Sunt utilizați în aplicații de logică digitală, amplificatoare de semnal, comutatoare electronice, oscilatoare și în alte aplicații unde fluxul de curent de la colector la emitor trebuie controlat.

3. Tranzistorul PNP: Definiție și caracteristici

Un tranzistor PNP este alcătuit din două straturi de material semiconductor de tip P (cu găuri ca purtători majoritari), care încadrează un strat intermediar de tip N (cu electroni ca purtători majoritari). Structura acestuia este P-N-P, iar funcționarea sa este opusă tranzistorului NPN.

a. Funcționarea tranzistorului PNP:

  • Într-un tranzistor PNP, baza trebuie să fie polarizată negativ față de emitor (adică o tensiune negativă trebuie aplicată între bază și emitor) pentru a permite trecerea curentului.
  • Curentul care circulă între colector și emitor este controlat de un curent de bază de sens opus față de tranzistorul NPN, adică curentul de bază circulă de la emitor către bază.
  • La fel ca în tranzistorul NPN, o cantitate mică de curent aplicată la bază controlează un curent mai mare care circulă între colector și emitor, dar sensul fluxului de curent este diferit.

b. Direcția fluxului de curent:

  • Într-un tranzistor PNP, curentul principal circulă de la emitor la colector, controlat de curentul aplicat pe bază. Spre deosebire de tranzistorul NPN, unde curentul de bază circulă de la bază la emitor, în tranzistorul PNP curentul circulă de la emitor la bază.
  • Fluxul de curent este guvernat de găuri (purtătorii majoritari de sarcină), iar direcția generală a curentului este inversă celei din tranzistorul NPN.

c. Utilizări și aplicații:

  • Tranzistorii PNP sunt folosiți frecvent în aplicații unde este necesară o sursă de tensiune negativă sau unde circuitul necesită inversarea polarității curentului.
  • Sunt utilizați în configurații complementare cu tranzistorii NPN pentru a construi circuite push-pull, amplificatoare audio, și alte aplicații care necesită un echilibru între componentele NPN și PNP pentru o performanță optimă.
  • Tranzistorii PNP sunt adesea utilizați în controlul puterii, comutatoare și în circuitele de alimentare.

4. Diferențele esențiale între tranzistorul NPN și PNP

a. Direcția curentului:

  • În tranzistorul NPN, curentul principal circulă de la colector la emitor, cu un flux de electroni din bază spre emitor.
  • În tranzistorul PNP, curentul principal circulă de la emitor la colector, iar fluxul de găuri se deplasează de la emitor către bază.

b. Polarizarea bazei:

  • Pentru a activa un tranzistor NPN, baza trebuie să fie polarizată pozitiv față de emitor (tensiune pozitivă între bază și emitor).
  • Pentru a activa un tranzistor PNP, baza trebuie să fie polarizată negativ față de emitor (tensiune negativă între bază și emitor).

c. Purtătorii majoritari de sarcină:

  • În tranzistorul NPN, purtătorii majoritari sunt electronii, care au o mobilitate mai mare decât găurile, ceea ce face ca tranzistorii NPN să fie preferați în circuite de mare viteză.
  • În tranzistorul PNP, purtătorii majoritari sunt găurile, care au o mobilitate mai mică decât electronii, ceea ce face ca tranzistorii PNP să fie ușor mai lenți în comparație cu cei NPN.

d. Utilizarea practică:

  • Tranzistorii NPN sunt utilizați mai frecvent în aplicații unde este necesară o tensiune pozitivă de control și un flux de curent de la colector la emitor. Sunt mai des întâlniți în circuitele digitale și de amplificare datorită eficienței lor.
  • Tranzistorii PNP sunt folosiți în aplicații în care este necesară o tensiune negativă de control sau în combinație cu tranzistorii NPN în circuitele complementare pentru amplificatoare sau alte dispozitive electronice.

5. Aplicații complementare între tranzistorii NPN și PNP

În multe circuite electronice, tranzistorii NPN și PNP sunt utilizați împreună pentru a construi configurații complementare. Acestea sunt esențiale în designul circuitelor de amplificare push-pull și în alte aplicații în care este necesară o simetrie între componentele active pentru a menține echilibrul între semnalele de intrare și de ieșire. În circuitele de comutare, tranzistorii NPN sunt utilizați adesea pentru comutarea la tensiuni pozitive, iar tranzistorii PNP pentru comutarea la tensiuni negative.

Diferența principală dintre tranzistorul PNP și tranzistorul NPN rezidă în polaritatea materialelor semiconductoare, direcția fluxului de curent și modul în care sunt activați. Tranzistorii NPN funcționează cu polarizare pozitivă a bazei și au electronii ca purtători majoritari, în timp ce tranzistorii PNP funcționează cu polarizare negativă a bazei și au găurile ca purtători majoritari. Deși ambii tranzistori sunt folosiți pentru comutare și amplificare, alegerea între NPN și PNP depinde de cerințele specifice ale circuitului și de polaritatea tensiunilor implicate.

Alte articole interesante...

Curiozități despre ploile acide
Curiozități despre ploile acide Ploile acide reprezintă un fenomen ambiental cauzat de poluarea aerului, având […]
Curiozități despre pasărea kiwi
Curiozități despre pasărea kiwi Pasărea kiwi, simbol național al Noii Zeelande, este una dintre cele […]
Curiozități despre pasărea flamingo
Curiozități despre pasărea flamingo Pasărea flamingo, cunoscută pentru grația și coloritul său spectaculos, este una […]
Curiozități despre Nicolae Tonitza
Curiozități despre Nicolae Tonitza Nicolae Tonitza (1886-1940) este unul dintre cei mai mari pictori români, […]
Curiozități despre Marea Moartă
Curiozități despre Marea Moartă Marea Moartă, situată la granița dintre Israel, Iordania și Cisiordania, este […]
Curiozități despre Madagascar
Curiozități despre Madagascar Madagascar, situată în Oceanul Indian, este a patra cea mai mare insulă […]
Curiozități despre Lacul Sfânta Ana
Curiozități despre Lacul Sfânta Ana Lacul Sfânta Ana, situat în Munții Harghitei din România, este […]
Curiozități despre împăratul Nero
Curiozități despre împăratul Nero Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus (37-68 d.Hr.) este unul dintre cei […]

Sinonime...

Copyright 2024 © Explicativ.ro