Armenii și ortodocșii sunt două grupuri religioase distincte, cu propriile tradiții, istorii și practici religioase, deși ambele au rădăcini în creștinismul timpuriu. Diferența majoră dintre ei constă în faptul că armeni se referă atât la o etnie cât și la o ramură specifică a creștinismului, în timp ce ortodox definește o confesiune religioasă care include diverse grupuri etnice și naționale. În acest context, este important să înțelegem diferențele religioase și culturale între Biserica Apostolică Armeană și Bisericile Ortodoxe Răsăritene (de exemplu, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Greacă).

1. Identitatea etnică și religioasă

• Armenii sunt un popor care își are originea în regiunea Caucazului, având o istorie de mii de ani. Majoritatea armenilor sunt membri ai Bisericii Apostolice Armene, o biserică oriental ortodoxă, diferită de Bisericile Ortodoxe Răsăritene, cum ar fi cea română sau cea greacă. Biserica Apostolică Armeană este o componentă fundamentală a identității naționale armene și este considerată una dintre primele biserici creștine din lume. Armenia a fost primul stat din istorie care a adoptat creștinismul ca religie de stat, în anul 301 d.Hr.
• Ortodox nu este un termen care desemnează o etnie specifică, ci o confesiune creștină care include mai multe grupuri naționale și etnice. Termenul „ortodox” provine din grecescul „orthodoxos”, care înseamnă „dreaptă credință”. Bisericile Ortodoxe Răsăritene sunt o ramură a creștinismului care s-a dezvoltat în estul Europei și în Orientul Apropiat, incluzând biserici naționale, precum Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Greacă, printre altele. Ortodoxia este deci o comunitate religioasă mai vastă, cu o mare diversitate etnică, și nu este legată de o singură națiune.

2. Diferențele teologice și dogmatice

• Biserica Apostolică Armeană aparține grupului de biserici orientale ortodoxe, care s-au separat de restul creștinismului după Conciliul de la Calcedon din anul 451. Această separare a avut loc din cauza diferențelor teologice referitoare la natura lui Iisus Hristos. Biserica Armeană a respins hotărârile Conciliului de la Calcedon, care au definit că Hristos are două naturi (divină și umană), preferând o interpretare cunoscută sub numele de miaphysitism, potrivit căreia Hristos are o singură natură, care este atât divină, cât și umană, fuzionată într-o singură realitate.
• Bisericile Ortodoxe Răsăritene, care au acceptat hotărârile Conciliului de la Calcedon, susțin că Iisus Hristos are două naturi, una divină și una umană, unite într-o singură persoană, fără a se amesteca sau confunda. Aceasta este una dintre principalele diferențe teologice între ortodocși și armenii apostolici. Bisericile Ortodoxe Răsăritene sunt în comuniune între ele, formând o singură comunitate religioasă bazată pe aceste doctrine comune.

3. Structura bisericească și conducerea spirituală

• Biserica Apostolică Armeană este condusă de un Catholicos, titlu similar cu cel de patriarh, care este considerat liderul spiritual suprem al bisericii armene. Biserica este organizată în două mari catholicosate: Catholicosatul de la Etchmiadzin, situat în Armenia, care este sediul spiritual principal, și Catholicosatul din Cilicia, situat în Liban, care are o autoritate mai restrânsă. De asemenea, există două patriarhii: Patriarhia Armeană de la Ierusalim și Patriarhia Armeană din Constantinopol. Biserica Apostolică Armeană este autonomă și nu se află în comuniune euharistică cu Bisericile Ortodoxe Răsăritene, deși menține relații amicale cu acestea.
• Bisericile Ortodoxe Răsăritene sunt organizate în mod autocefal sau autonom, fiecare biserică națională având propriul Patriarh sau Arhiepiscop. De exemplu, Biserica Ortodoxă Română este condusă de un Patriarh, iar Biserica Ortodoxă Greacă are propriul Arhiepiscop. Deși fiecare biserică ortodoxă este autonomă, toate Bisericile Ortodoxe Răsăritene sunt în comuniune euharistică între ele, recunoscând aceleași dogme și tradiții. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului este considerat „primul între egali” (primus inter pares) și are o poziție onorifică de conducere în cadrul comunității ortodoxe, dar nu are autoritate asupra celorlalte biserici autocefale.

4. Tradiții și liturghie

• Liturghia în Biserica Apostolică Armeană are multe elemente comune cu alte tradiții ortodoxe orientale, dar se remarcă prin anumite caracteristici unice. Liturghia armeană, cunoscută sub numele de Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Luminătorul, este celebrată într-o limbă liturgică veche, limba armeană clasică (grabar), și include cântări și rugăciuni specifice acestei tradiții. De asemenea, utilizarea strugurilor și a vinului are o importanță deosebită în tradiția liturgică armeană.
• Liturghia ortodoxă răsăriteană, cum ar fi Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur sau Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, este celebrată în diferite limbi naționale (română, greacă, rusă etc.), în funcție de biserica locală. Tradiția ortodoxă pune un accent deosebit pe icoane, iar cântările bizantine joacă un rol central în slujbele ortodoxe. Ortodoxia răsăriteană este cunoscută pentru frumusețea și solemnitatea slujbelor sale, precum și pentru respectarea unui calendar liturgic complex, cu multe sărbători și posturi.

5. Practicile de cult și diferențele ritualice

• Biserica Apostolică Armeană are tradiții și practici liturgice care sunt distincte față de cele ortodoxe răsăritene. De exemplu, Sărbătoarea Crăciunului în Biserica Armeană este celebrată pe 6 ianuarie, împreună cu Botezul Domnului (Boboteaza), fiind o practică diferită de tradiția ortodoxă răsăriteană, care separă cele două sărbători. Botezul și Crăciunul sunt unite într-o singură sărbătoare în tradiția armeană, deoarece biserica armeană urmează un calendar liturgic diferit.
• Bisericile Ortodoxe Răsăritene sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau pe 7 ianuarie (după calendarul iulian), în funcție de biserica națională. Ortodoxia răsăriteană separă sărbătoarea Nașterii Domnului de Botezul Domnului, pe care îl celebrează pe 6 ianuarie (Boboteaza). Alte sărbători, precum Paștele (Sfintele Paști), sunt celebrate în general conform unui calendar comun între Bisericile Ortodoxe Răsăritene, deși pot exista diferențe în modul de calculare a datei Paștelui.

6. Relațiile între Biserica Armeană și Bisericile Ortodoxe Răsăritene

• Deși Biserica Apostolică Armeană și Bisericile Ortodoxe Răsăritene nu sunt în comuniune deplină, ele împărtășesc multe elemente comune, cum ar fi respectul pentru tradiție, liturghia sacramentală și venerarea sfinților. Relațiile dintre Biserica Armeană și Bisericile Ortodoxe Răsăritene sunt în general prietenoase, iar în unele cazuri există dialoguri teologice și colaborări ecumenice pentru apropierea dintre cele două grupuri. Totuși, diferențele teologice, mai ales în privința naturii lui Hristos, rămân un obstacol major în realizarea unei comuniuni depline.
• În ultimele decenii, au existat eforturi de dialog inter-creștin între Biserica Apostolică Armeană și Bisericile Ortodoxe Răsăritene, în cadrul mișcărilor ecumenice. Ambele tradiții împărtășesc respectul pentru continuitatea credinței și vechimea tradițiilor, având rădăcini comune în creștinismul timpuriu, dar diferențele doctrinare și istorice rămân evidente.

Armenii se referă atât la un popor, cât și la o ramură specifică a creștinismului, reprezentată de Biserica Apostolică Armeană, o biserică orientală ortodoxă, care s-a separat de alte biserici creștine în urma Conciliului de la Calcedon. Ortodoxii, pe de altă parte, reprezintă o confesiune largă din cadrul creștinismului, care include diverse grupuri etnice și naționale ce fac parte din Bisericile Ortodoxe Răsăritene. Diferențele dintre armeni și ortodocși se concentrează în principal pe teologie, tradiții liturgice și organizare bisericească, deși ambele tradiții împărtășesc credința în Hristos și valorile creștine comune.