Cercetarea si dezvoltarea penicilinei, primul antibiotic din lume, este atribuita unui medic scoțian și microbiolog pe nume Alexander Fleming. Născut în 6 august 1881, Fleming a fost al treilea din cei șase copii ai unei familii de fermieri din Ayrshire, Scoția.
După absolvirea școlii primare în satul său natal, el a plecat la Londra pentru a-și continua studiile la Colegiul Medical St. Mary's. Acolo, tânărul medic a fost inspirat de lucrările faimosului chirurg William Osler și a devenit pasionat de domeniul microbiologiei.
După absolvirea colegiului în 1906, Fleming a lucrat în mai multe spitale și laboratoare de cercetare din Londra, înainte de a fi recrutat în armată în timpul Primului Război Mondial. În timpul războiului, el a lucrat ca medic în Spitalul Royal infirmary din Londra și s-a specializat în studierea infecțiilor și a tratamentelor acestora.
Fleming a avut oobservație neobișnuită în 1928, care i-a schimbat cursul carierei și impactul asupra lumii a fost de neegalat. În timp ce efectua cercetări în laboratorul său de la Spitalul St. Mary, el a observat că o colonie de bacterii Staphylococcus a fost contaminată accidental cu o colonie de mucegai. În mod normal, aceasta ar fi trebuit să ducă la o creștere a bacteriilor și la crearea unui mediu propice pentru mai multe bacterii. Cu toate acestea, ceva neobișnuit s-a întâmplat - bacteriile din jurul coloniei de mucegai au început să moară.
Intrigat de acest fenomen, Fleming a izolat cultura de mucegai și a descoperit că era o variantă a ciupercii Penicillium. El a observat că această variantă a ciupercii producea o substanță puternică care ucidea bacteriile și putea fi utilizată pentru a trata infecțiile.
Această descoperire a fost numită penicilina și avea să devină primul antibiotic eficient din lume. Deși Fleming a făcut progrese semnificative în cercetarea penicilinei, acesta nu a fost suficient de mult pentru a purta tratamentul la oameni, datorită limitărilor tehnologice și financiare ale acelei perioade.
Ani mai târziu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, chimistul australian Howard Florey și echipa sa au preluat cercetarea penicilinei și au reușit să o izoleze și să producă în cantități suficiente pentru a o utiliza în tratamente medicale. În 1945, Fleming, Florey și chimistul german Ernst Boris Chain au primit Premiul Nobel pentru descoperirea și dezvoltarea penicilinei.
De la descoperirea sa, penicilina a salvat milioane de vieți și a revoluționat tratamentul infecțiilor bacteriene. Cercetarea continuă în domeniul antibioticelor a dus la descoperirea mai multor tipuri de peniciline și a altor antibiotice eficiente.
Astăzi, cercetarea și dezvoltarea în domeniul antibioticelor trebuie să continue pentru a combate rezistența la antibiotice și pentru a găsi noi tratamente pentru infecțiile rezistente la medicamente. Descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming a fost un moment crucial în istoria medicinei și continue să influențeze domeniul medical în prezent.