Supărare ≠ bucurie, voioşie
A (se) supăra ≠ a (se) împăca
SUPĂRÁRE s. v. epilepsie.
SUPĂRÁRE s. 1. (pop. şi fam.) burzuluială, (fam.) îmbufnare, (arg.) şucăreală. (Termină cu ~!) 2. v. mâhnire. 3. v. necaz. 4. v. necaz. 5. nemulţu-mire, neplăcere, (înv., reg. şi fam.) parapon, (înv. şi reg.) scârbă, (înv.) pricinuire. (Ce ~ te apasă?) 6. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, (înv. şi pop.) poznă, răutate, (pop.) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (înv. şi reg.) nacafa, nagodă, (reg.) dănănaie, încurcală, năzbâcă, năzdrăvănie, păcostenie, şugă, şugu-bină, toroapă, (prin Mold.) bacală, (Transilv.) bai, (Ban., Maram. şi Bucov.) bedă, (Mold.) chichion, (Olt. şi Ban.) cotoarbă, (Olt., Ban. şi Transilv.) dabilă, (înv.) nesosinţă, nevoinţă, patimă, satara, stenahorie. (Ce ~ a căzut pe el!) 7. v. nervozitate. 8. deranj. (Nu vă fac nici o ~ dacă ...)
SUPĂRÁ vb. v. asupri, bate, birui, conjura, cotropi, exploata, implora, invada, împila, împovăra, încălca, înfrânge, întrece, învinge, năpădi, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, plictisi, prigoni, sătura, tiraniza, urgisi, urî.
SUPĂRÁ vb. 1. (pop. şi fam.) a se burzului, (prin Mold.) a(-i) bănui, (Transilv.) a se spulbera, (fam.) a se îmbufna, a se zborşi, (fam. fig.) a se zbârli, (arg.) a se şucări. (S-a ~ tare pe el.) 2. v. certa. 3. v. înciuda. 4. v. mâhni. 5. v. nemulţumi. 6. v. enerva. 7. v. deranja. 8. a se ofensa, (livr. şi fam.) a se ofusca, (fam. fig.) a se şifona. (Ce te-ai ~ aşa?!) 9. v. jena. 10. v. chinui.