Sărăcie ≠ avere, belşug, bogăţie, bunăstare, îndestulare
SĂRĂCÍE s. v. văduvie.
SĂRĂCÍE s. 1. mizerie, (pop.) scăpătare, (înv. şi reg.) ticală, (înv.) scăpăciune, scăpătăciune. (A murit în ~.) 2. lipsă, mizerie, nevoie, (livr.) indi-genţă, penurie, privaţiune, (înv. şi pop.) calicenie, calicie, neavere, (înv. şi reg.) niştotă, scumpete, ticăloşie, (reg.) sărăpanie, (înv.) meserătate, mişelătate, mişelie, neputinţă, nevoinţă, scădere, scumpătate. (O acută ~ bântuia pe atunci.) 3. v. lipsă. 4. nefertilitate, neproductivitate, nerodnicie, sterilitate, (rar) sterpăciune. (~ unui teren.)
RĂDĂCINA-SĂRĂCÍEI s. v. pătrunjel-de-câmp, pătrunjel-sălbatic.
PASĂREA-SĂRĂCÍEI s. v. cucuvaie, cucuvea.
BURUIANA-SĂRĂCÍEI s. v. pătrunjel-de-câmp, pătrunjel-sălbatic.
