SĂBIÁ vb. (reg.) a săbui. (Îl ~ pe duşman.)
SÁBIE s. v. armată, cocârlă, iris, oaste, oştire, putere, regulator, schimbătoare, stânjen, stânjenel, trupe.
SÁBIE s. I. spadă, (înv. şi reg.) spată, (înv.) spangă. (Scoate ~ din teacă.) II. (IHT.; Pelecus cultratus) v. sabiţă.