RĂRIŢÁ vb. (AGRIC.) (prin Ban.) a şărui. (A ~ ogorul.)
RĂRÍT s. rărire. (~ul unei pânze.)
RĂRÍT adj. v. diluat, îndoit, slab, subţiat, subţire.
RĂRÍT adj. 1. v. spaţiat. 2. destrămat, (rar) dezlânat. (Un pulover de lână ~.) 3. rar, rarefiat, (rar) rarificat. (Aerul ~ al piscurilor.)
RÁRIŢĂ s. (AGRIC.) (reg.) săpătoare, (prin Tran-silv.) sapă, (prin Dobr.) târmâc, (înv.) răritoare.
RÁRIŢA s. art. v. luceafărul de ziuă, lucea-fărul din zori, sirius.