Răbdare ≠ nerăbdare
RĂBDÁRE s. v. chin, durere, indulgenţă, încercare, îngăduinţă, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, speranţă, suferinţă, toleranţă.
RĂBDÁRE s. 1. (livr.) pacienţă, (înv.) târpenie. (Are o ~ îngerească.) 2. v. stăruinţă.
RĂBDÁ vb. 1. v. îndura. 2. v. suporta. 3. v. îngădui. 4. v. abţine.