STRAIUL-BROÁŞTEI s. v. mătasea-broaştei.
RÂIA-BROÁŞTEI s. v. mătasea-broaştei.
PIPERUL-BROÁŞTEI s. v. dintele-dracului.
OCHIUL-BROÁŞTEI s. v. piciorul-cocoşului.
MUŞCATUL-BROÁŞTELOR s. v. iarba-broaştei.
MĂRARUL-BROÁŞTEI s. v. romaniţă neade-vărată, romaniţă nemirositoare.
LIMBA-BROÁŞTEI s. v. iarba-broaştei, limbariţă, pătlagină.
LÂNA-BROÁŞTEI s. v. mătasea-broaştei.
FLOAREA-BROÁŞTEI s. v. păpădie.
BROÁSCĂ s. v. cap, căpăţână, cioc, sovârf.
BROÁSCĂ s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarcă. 2. broască de iarbă (Hyla arborea) v. brotăcel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palmă-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) paşă. 5. (TEHN.) (prin Ban.) bravă, (prin Transilv.) zar. (~ la uşă.) 6. (TEHN.) (reg.) piuliţă, tigaie. (~ la crângul morii.) 7. (TEHN.) brotac, căpătâi. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scrânciob.) 10. (TEHN.) cap, căpăţână. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) şurubelniţă, (reg.) gâscă. (~ la teasc.)
