1. [DEX '09] MINERALIZATOR, -OARE, mineralizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care favorizează ori determină formarea sau cristalizarea unor minerale. 2. S. n. Substanță volatilă aflată în magmă, care ușurează cristalizarea acesteia prin reducerea viscozității sau printr-o acțiune catalitică. – Din fr. minéralisateur.
2. [MDA2] mineralizator, ~oare [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oare / E: mineraliza + -tor] 1 sm (Îdt) Mineralog. 2 sn Substanță ușor volatilă din magmă care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și acțiune catalitică.
3. [DEX '98] MINERALIZATOR, -OARE, mineralizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care favorizează ori determină formarea sau cristalizarea unor minerale. 2. S. n. Substanță ușor volatilă care se găsește în magmă și care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și printr-o acțiune catalitică. – Din fr. minéralisateur.
4. [DLRLC] MINERALIZATOR, -OARE, mineralizatori, -oare, adj. Care favorizează formarea sau cristalizarea unor minerale; care transformă un metal în mineral, combinîndu-se cu el.
5. [DN] MINERALIZATOR, -OARE adj., s.m. și n. (Substanță) care favorizează formarea sau cristalizarea unor minerale; care preface un metal în mineral, combinîndu-se cu el. [Cf. fr. minéralisateur].
6. [MDN '00] MINERALIZATOR, -OARE I. adj. care preface un metal în mineral, combinându-se cu el; mineralizant. II. s. n. substanță care favorizează formarea sau cristalizarea unor minerale. (< fr. minéralisateur)
7. [Scriban] *mineralizatór, -oáre adj. Care preface un metal în mineral combinîndu-se cu el: proprietățile mineralizatoare ale sulfuluĭ.
8. [DOOM 3] mineralizator1 adj. m., pl. mineralizatori; f. sg. și pl. mineralizatoare
9. [DOOM 3] mineralizator2 s. n., pl. mineralizatoare
10. [DOOM 2] mineralizator1 adj. m., pl. mineralizatori; f. sg. și pl. mineralizatoare
11. [DOOM 2] mineralizator2 s. n., pl. mineralizatoare
12. [DGS] mineralizator, -oare adj. (geol.; înv.) v. Mineralog.
13. [DLR] MINERALIZATÓR, -OÁRE s. m., s. n. 1. S.m. (În dicționarele din trecut) Mineralog. Cf. COSTINESCU, LM. 2. S. n. Substanță ușor volatilă care se găsește în magmă și care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și printr-o acțiune catalitică. Mineralizatorii din soluții se formează prin precipitare, fie din dizolvarea rocilor, fie din topiturile magmatice. LTR2 113. - Pl.: mineralizatori, -oare. – Mineraliza + suf. -tor.
14. [DLR] MINERALIZAT, -Ă adj. Transformat în mineral. Cf. PONTBRIANT, D. Copacii păreau mineralizați. C. PETRESCU, Î. II, 245. - Pl.: mineralizați, -te. – V. mineraliza.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL