1. [MDA2] milostivenie sf [At: REBREANU, I. 291 / Pl: ~ii / E: milostiv sau milostivi + -enie] (Rar) Milă1 (28).
2. [DGS] milostivenie s.f. (relig. creștină; înv.) v. Ajutor. Grație. Har. Îndurare. Îndurare divină. Milă. Milostenie. Milostivire.
3. [DLR] MILOSTIVÉNIE s. f. (Rar) Milă1 (I 4). Milostivenia cerească i se arăta de altminteri preotului în toate chipurile. REBREANU, I. 291. - Milostiv sau milostivi + suf. -enie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL