1. [DEX '09] MISIRLIU, misirlii, s. m. 1. Misir (2). 2. Varietate de porumbei de rasă, cu ciocul mic. – Din tc. mısırlı.
2. [MDA2] misirliu [At: AXINTE URICARIUL, ap. LET. II, 178/5 / Pl: ~ii / E: tc misirli] 1 sm (Îvr) Egiptean. 2 sm Soldat din armata vechiului Egipt. 3 sm Coif purtat în vechime de războinicii egipteni Si: misurcă. 4 sm Misir (4). 5 sm Varietate de porumbei de rasă bună, cu ciocul mic. 6 a (D. păsări) Care seamănă cu porumbeii misirii (5).
3. [Șăineanu, ed. VI] misirliu a. (arhaic), egiptean: doi porumbei misirlii. [Turc. MISIRLI]. V. Misir.
4. [Scriban] misirlíŭ, -íe adj. (turc. Misirli, Egiptean, d. Mysr, Mysyr, Egipt). Se zice despre un fel de porumbĭ de rasă bună cu cĭocu mic. V. guțan.
5. [DOOM 3] misirliu s. m., art. misirliul; pl. misirlii, art. misirliii (desp. -li-ii)
6. [DOOM 2] misirliu s. m., art. misirliul; pl. misirlii, art. misirliii (-li-ii)
7. [DLR] MISIRLÍU s. m. 1. (Învechit, rar) Egiptean. Cf. DR. III, 429. 2. Soldat din armata vechiului Egipt. Beiul Misiriului cu toți misirliii și inicerii. AXINTE URICARIUL, LET. II, 178/5, Cf. CADE. 3. Coif purtat de egipteni; misurcă. Cf. DR. III, 429. Misirliu de mare preț împodobit cu sîrmă de aur. SADOVEANU, Z. C. 325. 4.Numele unei monede de aur care circula în Egipt; misir (II 2). Cf. DOC. EC. 674. 5. (Mai ales la pl.) Varietate de porumbei de rasă bună, cu ciocul mic. Cf. BARONZI, L. 95, DDRF, SCRIBAN, D. ♦ (Adjectival, despre păsări) Care seamănă cu varietatea de porumbei de mai sus. În piscul unui pin solitar o stăncuță misirlie hulește amar primăvara, KLOPȘTOCK, F. 43. – Pl.: misirlii. – Din tc. misirli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL